Agregator de ştiri

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a participat luni, 11 mai, la reuniunea Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, în formatul dedicat educației, eveniment desfășurat sub egida Președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene, cu participarea doamnei Roxana Mînzatu, Vicepreședintă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

În cadrul reuniunii au fost aprobate următoarele documente: Abordarea generală parțială privind propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Erasmus+ pentru perioada 2028 - 2034 și de abrogare a Regulamentelor (UE) 817/2021 și (UE) 888/2021, respectiv proiectul de Concluzii ale Consiliului UE privind profesorii în era inteligenței artificiale. 

România consideră viitorul program Erasmus+ 2028 - 2034 un instrument strategic pentru consolidarea mobilității educaționale și a cooperării europene. Noua structură a programului va contribui la creșterea calității, relevanței și rezilienței sistemelor de educație din Europa. De asemenea, România a susținut inițiativa Comisiei Europene privind dezvoltarea talentelor și promovarea excelenței, considerată esențială pentru creșterea competitivității Uniunii Europene la nivel global. Erasmus+ va continua să sprijine alianțele universităților europene și colaborarea cu alte programe europene, precum Orizont Europa și Fondul European pentru Competitivitate.

Concluziile privind rolul profesorilor în era inteligenței artificiale subliniază impactul acesteia asupra educației și nevoia dezvoltării continue a competențelor digitale ale profesorilor și elevilor. Totodată, sunt evidențiate schimbările produse în procesele de învățare, în activitatea didactică și în gestionarea sarcinilor administrative. Documentul adoptat de Consiliu promovează integrarea responsabilă, echitabilă și eficientă a inteligenței artificiale în școli. România a susținut valorificarea potențialului AI pentru stimularea creativității, inovării pedagogice și personalizării procesului educațional, prin resurse adaptate nevoilor elevilor și trasee de învățare mai flexibile și incluzive. În același timp, ministerul consideră că noile tehnologii trebuie să sprijine activitatea profesorilor, fără a înlocui rolul lor esențial sau autonomia profesională.

Athena Michaelidou, ministrul Educației, Tineretului și Sportului din Cipru, și ministrul Mihai Dimian. 
Cipru deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2026.

Ministrul Mihai DImian și James Lawless, ministrul pentru Învățământ Superior, Cercetare, Inovare și Știință din Irlanda. 
Irlanda va prelua Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 iulie-31 decembrie 2026.

Ministrul Mihai DImian și Christoph Wiederkehr, ministrul federal al Educației din Austria

Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, și ministrul Mihai DImian

Ministrul Mihai Dimian a avut discuții cu omologii săi din Cipru, Irlanda și Austria și a luat parte la dezbaterea cu tema „Competențele de bază și Spațiul european al educației: construirea de punți către viitor”. În intervenția sa, ministrul român al Educației și Cercetării a precizat că „reducerea disparităților, în special între mediul urban și rural, consolidarea parcursurilor de învățare pe tot parcursul vieții și asigurarea unei alinieri mai strânse la nevoile pieței muncii rămân priorități esențiale, pe baza cărora poate fi construit un sistem de educație și formare orientat spre viitor și rezilient”. În același timp, demnitarul a reamintit faptul că România participă la clusterul european de consiliere reciprocă pentru competențe de bază, inițiativă care va contribui la dezvoltarea viitorului mecanism de sprijin al Comisiei Europene în domeniul competențelor de bază.

În marja reuniunii, ministrul Mihai Dimian a avut o întâlnire cu Oksen Lisovyi, ministrul Educației și Științei din Ucraina, în cadrul căreia a subliniat importanța asigurării continuității și disponibilității învățământului liceal în limba română în toate regiunile din Ucraina locuite de minoritatea română. Dialogul între cei doi miniștri a oferit ocazia de a prezenta măsurile, inclusiv de ordin legislativ, promovate de autoritățile din Ucraina în sprijinul învățământului liceal în limba română, precum și oportunitățile de colaborare în acest domeniu.

În același comtext, ministrul Mihai Dimian a avut o discuție cu Giuseppe Valditara, ministrul Educației și Meritului din Italia, despre participarea României la evenimentele promovate în zona mediteraneeană în domeniul învățământului profesional și tehnic.

Ministerul Educației și Cercetării a organizat, în data de 8 mai 2026, sub patronajul OCDE, la Colegiul Național „Ion Creangă” din București, workshopul internațional Integrating financial education in the school curriculum: from theory to practice - peer learning, dedicat schimbului de bune practici privind educația financiară din România.

Evenimentul, la care au participat reprezentanți din România și alte 9 țări (Armenia, Bosnia și Herzegovina, Bulgaria, Croația, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord și Țările de Jos), s-a desfășurat în cadrul Programului multilateral de cooperare Constituency Programme of the Netherlands’ Ministry of Finance, prin care OECD/INFE oferă asistență tehnică în implementarea de programe de educație financiară mai multor țări.

Workshopul a reunit membri ai OECD/INFE, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării și ai partenerilor, decidenți, inspectori, experți în educație financiară din învățământul preuniversitar și superior, cadre didactice și elevi, iar dezbaterea s-a concentrat pe evidențierea bunelor practici legate de integrarea educației financiare în curriculumul școlar din România. În deschidere au luat cuvântul Sorin Ion, Secretarul de Stat pentru învățământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, Miles Larbey, OCDE, șeful departamentului Consumer Protection Education and Inclusion și Christian Mijer, directorul programului Money Wise, Ministerul Finanțelor din Țările de Jos.

Evenimentul a inclus dezbateri în plen și prezentări ale reprezentanților MEC și ai partenerilor, ale cadrelor didactice, formatorilor, experților și elevilor, precum și organizarea de grupuri de lucru pe următoarele teme:

• provocările și beneficiile introducerii educației financiare în curriculumul obligatoriu și opțional românesc;
• formarea cadrelor didactice și dezvoltarea de resurse de predare-învățare-evaluare în domeniul educației financiare.

Sesiunile au fost urmate de concluzii și un schimb de bune practici între participanții internaționali.

Evenimentul s-a desfășurat în contextul implementării Strategiei Naționale de Educație Financiară din România 2024 - 2030, document programatic, elaborat în parteneriat între Ministerul Educației și Cercetării (în calitate de coordonator), Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Asociația Română a Băncilor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cu implicarea altor părți interesate. Workshopul s-a derulat în contextul asistenței tehnice furnizate României de către OECD/INFE și a evidențiat oportunitatea participării elevilor români, pentru prima dată, la modulul de testare a cunoștințelor de educație financiară din cadrul PISA 2029.

[secțiune arondată: Educație timpurie]

***

Regăsiți mai jos, în format întrebare - răspuns, sinteza principalelor elemente cuprinse în calendarul pentru anul școlar 2026 - 2027 și metodologia-cadru pentru înscrierea copiilor antepreșcolari și preșcolari în unități de învățământ cu personalitate juridică cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar și în serviciile de educație timpurie complementare.

CE COPII POT FI ÎNSCRIȘI ÎN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU PERSONALITATE JURIDICĂ CU GRUPE DE NIVEL PREȘCOLAR ȘI/SAU ANTEPREȘCOLAR?

• În grupele de nivel antepreșcolar pot fi înscriși copiii cu vârste de la 3 luni la 3 ani, în limita planului de școlarizare aprobat.

• În grupele de nivel preșcolar pot fi înscriși copiii cu vârste între 3 și 6 ani, în limita planului de școlarizare aprobat. Numărul de locuri care se acordă, prin cifra de școlarizare, asigură, cu prioritate, cuprinderea întregii generații a copiilor de 4 ani în grupa mijlocie și cuprinderea întregii generații a copiilor de 5 ani în grupa mare din învățământul preșcolar.

ÎN CE UNITATE DE ÎNVĂŢĂMÂNT POT SOLICITA ÎNSCRIEREA COPILULUI?

Unitatea de învățământ aleasă de părinte/reprezentantul legal al copilului poate fi o unitate de învățământ cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar din apropierea domiciliului/reședinței sau din apropierea locului de muncă.

Părintele/reprezentantul legal al copilului poate opta pentru înscrierea în orice unitate de învățământ cu personalitate juridică, cu grupe de nivel antepreșcolar respectiv preșcolar, dacă aceasta are locuri libere rămase după etapa de reînscrieri.

CARE SUNT CRITERIILE GENERALE DE DEPARTAJARE CARE SE APLICĂ DACĂ NUMĂRUL DE CERERI ESTE MAI MARE DECÂT NUMĂRUL DE LOCURI APROBAT ÎN PLANUL DE ȘCOLARIZARE?

Numărul locurilor libere este stabilit ca diferență între numărul de locuri alocate pentru nivelul preșcolar și/sau antepreșcolar, pe grupe de vârstă, prin planul de școlarizare și numărul de copii care au ocupat locuri în etapa de reînscrieri. 

În situația în care într-o unitate de învățământ numărul cererilor-tip de înscriere primite de la părinții/reprezentanții legali ai copiilor este mai mare decât numărul de locuri libere, comisia de înscriere din unitatea de învățământ aplică criterii de departajare generale și specifice, în vederea stabilirii celor care vor fi admiși.

Repartizarea copiilor în învățământul antepreșcolar/preșcolar se face în ordinea descrescătoare a numărului de criterii generale de departajare cumulate de către fiecare copil.

Atenție! Ordinea înscrierii/nr. de înregistrare al cererii de înscriere nu constituie un criteriu, repartizarea nu se face pe principiul „primul venit, primul servit”, ci pe baza criteriilor generale și specifice descrise în metodologie (și aici).

Criteriile generale care se aplică pentru nivelul antepreșcolar sunt următoarele:

a) copilul are vârsta de 2 ani împliniți până la sfârșitul anului calendaristic în curs;

b) domiciliul copilului/locul de muncă al unuia dintre părinți/al reprezentantului legal se află în apropierea unității de învățământ unde părintele/reprezentantul legal depune cererea de înscriere;

c) ambii părinți ai copilului/părintele unic/reprezentantul legal ai/al copilului lucrează/părintele prezintă adeverință de reîntoarcere la serviciu, în momentul validării cererii/în termen de 30 de zile de la începutul anului școlar sau părintele copilului nu beneficiază de indemnizație pentru creșterea și îngrijirea copilului; situațiile în care părintele/reprezentantul legal face dovada existenței unei activități de tip PFA/SRL se asimilează cu cea a părinților/reprezentanților legali care lucrează;

d) cel puțin unul dintre părinți/reprezentantul legal al copilului urmează o formă de învățământ la zi;

e) existența unui document care dovedește că beneficiază de tutelă sau de o măsură de protecție specială stabilită în condițiile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

f) existența unui document care dovedește că este în grija unui singur părinte (familie monoparentală)/ existența unui document care dovedește că părintele/reprezentantul legal al copilului are 3 sau mai mulți copii (familie numeroasă);

g) cel puțin unul dintre părinți/părintele unic/reprezentantul legal al copilului se încadrează în una dintre situațiile: (i) pensionat în conformitate cu prevederile legale; (ii) cu certificat de handicap; (iii) șomer, în căutarea unui loc de muncă, cu documente doveditoare de la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă;

h) părintele/reprezentantul legal al copilului are un alt copil minor aflat în întreținere (până la nivelul clasei a IV-a a învățământului primar) și/sau un alt copil înmatriculat în unitatea de învățământ respectivă, în anul școlar pentru care se face înscrierea.

Criteriile generale care se aplică pentru nivelul preșcolar sunt următoarele:

a) copilul are vârsta de 4 sau 5 ani împliniți la începutul anului școlar (1 septembrie);

b) domiciliul/reședința copilului/locul de muncă al unuia dintre părinți/al reprezentantului legal se află în apropierea unității de învățământ unde părintele/reprezentantul legal depune cererea-tip de înscriere;

c) cel puțin unul dintre părinți/reprezentantul legal al copilului urmează o formă de învățământ la zi;

d) existența unui document care dovedește că beneficiază de tutelă sau de o măsură de protecție specială stabilită în condițiile Legii nr.272/2004, republicată,  cu modificările și completările ulterioare;

e) existența unui document care dovedește că este în grija unui singur părinte (familie monoparentală)/existența unui document care dovedește că părintele/reprezentantul legal al copilului are 3 sau mai mulți copii (familie numeroasă);

f) ambii  - părinți/părintele unic/reprezentantul legal ai/al copilului lucrează sau cel puțin unul dintre ei se încadrează în una dintre situațiile: (i) pensionat în conformitate cu prevederile legale; (ii) cu certificat de handicap; (iii) șomer, în căutarea unui loc de muncă, cu documente doveditoare de la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă;

g) existența unui certificat medical de încadrare în grad de handicap a copilului și/sau a certificatului de orientare școlară și profesională eliberat de CJRAE/CMBRAE;

h) existența unui frate/a unei surori înmatriculat/înmatriculate în unitatea de învățământ respectivă, în anul școlar pentru care se face înscrierea.

Criteriile generale care se aplică pentru nivelul antepreșcolar și preșcolar din cadrul serviciilor de educație timpurie complementare (grădiniță comunitară, ludotecă/grup de joacă), sunt următoarele:

a) domiciliul/reședința cel puțin al/a unuia dintre părinți/al reprezentantului legal este situat în apropierea unității de învățământ unde părintele/reprezentantul legal depune cererea de înscriere;

b) părintele/reprezentantul legal al copilului are un alt copil minor aflat în întreținere (până la nivelul clasei a IV-a a învățământului primar) și nu și-a putut înscrie copilul în vârstă de 3 - 6 ani la nicio unitate de învățământ preuniversitar cu grupe de nivel preșcolar din apropierea domiciliului - pentru serviciul tip grădiniță comunitară;

c) existența unei dovezi privind solicitarea înscrierii copilului într-o unitate de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar și a respingerii înscrierii copilului ca urmare a lipsei de locuri – atât pentru serviciul tip grădiniță comunitară, cât și pentru serviciul tip ludotecă/grup de joacă;

d) copilul are vârsta de până la 1 an sau vârsta cuprinsă între 3 și 4 ani și părinții/reprezentantul legali nu au/a făcut demersuri pentru înscrierea acestuia într-o unitate de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar – pentru serviciul tip ludotecă/grup de joacă.

Criteriile specifice de departajare sunt elaborate de fiecare unitate de învățământ și se aplică după aplicarea criteriilor generale. Pentru criteriile specifice stabilite, unitatea de învățământ indică documentele doveditoare pe care părintele/reprezentantul legal trebuie să le depună în momentul completării/validării cererii-tip de înscriere.

4. CE DOCUMENTE CONȚINE DOSARUL COPILULUI CARE URMEAZĂ SĂ FIE ÎNSCRIS ÎNTR-O UNITATE DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU PERSONALITATE JURIDICĂ CU GRUPE DE NIVEL PREȘCOLAR ȘI/SAU ANTEPREȘCOLAR?

Dosarul de înscriere într-o unitate de învățământ cu personalitate juridică cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar, precum și în serviciul de educație timpurie complementar cuprinde următoarele documente:

• cerere-tip. Pe această cerere, părintele/reprezentantul legal al copilului va trece trei opțiuni (trei unități de învățământ) pe care acesta le are în vedere pentru copil;

•  copie de pe certificatul de naștere al copilului;

•  copie de pe actele de identitate ale părinților/ reprezentantului legal;

•  adeverință de angajat pentru fiecare dintre părinți/reprezentantul legal sau adeverință privind perioada concediului de creștere și îngrijire copil, pentru tipul de program prelungit, respectiv pentru înscrierea în învățământul antepreșcolar;

•  alte documente doveditoare care fac obiectul criteriilor generale sau specifice de înscriere și care sunt analizate în timpul procesului de înscriere.

• (după caz) În situația transmiterii prin e-mail sau prin poștă a cererii-tip, părintele va transmite unității de învățământ o declarație  pe propria răspundere,  cu privire la veridicitatea informațiilor completate în cerere.

• (dacă este cazul) dovada modului în care se exercită autoritatea părintească în cazul părinților divorțați și informații privind părintele la care a fost stabilită locuința minorului.

La dosarul de înscriere se adaugă, la începutul anului școlar, următoarele documente:

a) adeverință de la medicul de familie în care se menționează că respectivul copil este sănătos clinic; adeverința este necesară în prima zi de prezentare a copilului în unitatea de învățământ;

b) avizul epidemiologic/dovada de vaccinare întocmit(ă) conform prevederilor elaborate de Ministerul Sănătății, cu privire la intrarea copilului în colectivitate, eliberat de medicul de familie al copilului cu maximum 5 zile înainte de a începe frecventarea unității.

După depunerea cererii și a dosarului de înscriere (care conține și cererea-tip), acesta trebuie validat.

Indiferent de modalitatea de depunere a cererii-tip de înscriere, validarea se face la unitatea școlară la care se solicită înscrierea, în prezența părintelui/reprezentantului legal al copilului care trebuie să prezinte actul de identitate propriu și certificatul de naștere al copilului, în  original, precum și copii ale acestora pentru a fi certificate conform cu originalul de către membrul desemnat din cadrul comisiei de înscriere de la nivelul unității de învățământ.

În vederea evitării aglomerației, unitățile de învățământ asigură posibilitatea programării telefonice a părinților/reprezentanților legali pentru completarea și/sau validarea cererilor-tip de înscriere. Un membru al comisiei de reînscriere/înscriere și distribuire va realiza programarea telefonică. Aceasta nu presupune crearea unei liste de preînscrieri și/sau acordarea unei priorități la înscriere.

5. CARE SUNT ETAPELE DE ÎNSCRIERE?

Prima etapă - în care se colectează și se procesează cererile-tip de înscriere și documentele depuse/transmise de părinți/reprezentanții legali; în această etapă se derulează trei faze, după cum urmează:

• Faza I - se evaluează cererile-tip de înscriere de la unitățile de învățământ exprimate ca primă opțiune și se generează lista cererilor respinse;

• Faza a II-a - se evaluează cererile-tip de înscriere respinse în prima fază, de la unitățile de învățământ exprimate ca a doua opțiune și se generează lista cererilor respinse. Cererile-tip de înscriere respinse în prima fază și dosarele corespunzătoare se transmit în copie, prin orice mijloc care permite confirmarea primirii, de la unitatea de învățământ exprimată ca primă opțiune la unitatea de învățământ exprimată ca a doua opțiune;

• Faza a III-a - se evaluează cererile-tip de înscriere respinse în faza a II-a, de la unitățile de învățământ exprimate ca a treia opțiune și se generează lista cererilor respinse care pot intra, la solicitarea părinților, pe baza unei noi cereri, în evaluare în a doua etapă a înscrierilor, pe locurile rămase libere. Cererile-tip de înscriere respinse în faza a II-a și dosarele corespunzătoare se transmit în copie, prin orice mijloc care permite confirmarea primirii, de la unitatea de învățământ exprimată ca a doua opțiune la unitatea de învățământ exprimată ca a  treia opțiune.

Părinții pot ridica dosarele respinse de la unitatea de învățământ la care au fost depuse, în 5 zile lucrătoare de la data afișării rezultatelor finale ale etapei.(data afișării rezultatelor finale ale etapei I: 18 iunie).

A doua etapă - în care este asigurată înscrierea, pe locurile libere rămase, a copiilor respinși în etapa anterioară; în această etapă se colectează și se procesează noile cereri-tip de înscriere, cu alte trei opțiuni și documentele depuse/transmise de părinți/reprezentanții legali, folosind SIIIR și având la bază aplicarea criteriilor de departajare; în mod similar cu activitățile derulate în etapa I, în această etapă se derulează trei faze, respectiv:

• Faza I - se evaluează cererile-tip de înscriere de la unitățile de învățământ exprimate ca primă opțiune și se generează lista cererilor respinse;

• Faza a II-a - se evaluează cererile-tip de înscriere respinse în prima fază, de la unitățile de învățământ exprimate ca a doua opțiune și se generează lista cererilor respinse. Cererile-tip de înscriere respinse în prima fază și dosarele corespunzătoare se transmit în copie, prin orice mijloc care permite confirmarea primirii, de la unitatea de învățământ exprimată ca primă opțiune la unitatea de învățământ exprimată ca a doua opțiune;

• Faza a III-a - se evaluează cererile-tip de înscriere respinse în Faza a II-a, de la unitățile de învățământ exprimate ca a treia opțiune și se generează lista cererilor respinse care pot intra în evaluare, pe locurile rămase libere, în etapa de ajustări, la solicitarea părinților/reprezentanților legali. Cererile-tip de înscriere respinse în Faza a II-a și dosarele corespunzătoare se transmit în copie, prin orice mijloc care permite confirmarea primirii, de la unitatea de învățământ exprimată ca a doua opțiune la unitatea de învățământ exprimată ca a  treia opțiune.

Părinții pot ridica dosarele respinse de la unitatea de învățământ la care au fost depuse, în 5 zile lucrătoare de la data afișării rezultatelor finale ale etapei (data afișării rezultatelor finale ale etapei I: 9 iulie).

Etapa de ajustări, derulată la nivelul inspectoratului școlar, în care se colectează și se procesează noi cereri-tip de înscriere și documentele depuse/transmise de părinții/ reprezentanții legali ai copiilor care:

• nu au participat la primele două etape

​sau

• nu au fost înscriși din diferite alte motive;

Înscrierea se realizează pe locurile rămase libere, precum și în funcție de suplimentările de locuri pe care le pot publica inspectoratele școlare. În această etapă se soluționează cu prioritate cazurile copiilor de 4 și 5 ani împliniți la începutul anului școlar rămași neînscriși și cazurile copiilor care au solicitat înscrierea în clasa pregătitoare din învățământul primar și nu au fost admiși ca urmare a avizului negativ al CJRAE/CMBRAE

Cazurile copiilor de 2 ani pentru care se solicită înscrierea în învățământul preșcolar, cu respectarea prevederilor art. 30 alin (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

6. CALENDARUL DE COMPLETARE/DEPUNERE A CERERILOR

Versiunea simplificată este disponibilă mai jos (click pe imagine pentru a o descărca sau mări)

Important: Reînscrierea este operațiunea prin care sunt confirmați copiii care au frecventat o unitate de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar în anul școlar curent și pentru care se solicită menținerea în aceeași unitate și în anul școlar următor. În unitățile de învățământ cu nivel antepreșcolar și preșcolar, copiii de 3 ani care finalizează grupa mare la creșă pot fi reînscriși la grupa mică, nivel preșcolar. În situația în care numărul cererilor de reînscriere în grupa mică, nivel preșcolar, a copiilor care au finalizat grupa mică la creșa din aceeași unitate de învățământ este mai mare decât numărul locurilor disponibile, se aplică criteriile generale și specifice de departajare.

Pentru facilitarea înscrierii în Școala din spital, copiii cu boli cronice, boli maligne sau alte afecțiuni care necesită spitalizare și/sau tratament/monitorizare ori aflați la recuperare, pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, pot fi înscriși în învățământul preşcolar sau în învățământul antepreşcolar oricând pe parcursul anului școlar, pe locuri suplimentare, aprobate de inspectoratele școlare. În acest sens, părintele/reprezentantul legal depune la unitatea de învățământ o cerere, însoțită de scrisoarea medicală și recomandarea medicului curant privind înscrierea în Școala din spital.

7. Surse de INFORMAŢII SUPLIMENTARE

• canalele de comunicare online ale inspectoratelor şcolare și ale unităților de învățământ cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar

• unitățile de învățământ preuniversitar cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar.

• liniile telverde (existente la nivelul inspectoratelor școlare). 

Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, 8 mai, Hotărârea pentru repartizarea pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ a sumei prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2026 (Legea nr. 43) pentru finanţarea Programului naţional „Masă sănătoasă".

Astfel, în anul curent, suma alocată programului este de 1.531 de miliarde de lei.

Față de anul 2025:

• bugetul a fost majorat cu aproape 40% (de la 1,139 la 1,531 miliarde de lei);

• sunt păstrate unitățile de învățământ beneficiare în anul 2025 (la care s-au adăugat elevii/preșcolarii din unitățile care au fuzionat cu școli/grădinițe în care se derula programul), numărul beneficiarilor, în anul 2026, fiind estimat la peste 540.000;

• a fost majorată alocarea zilnică în raport cu rata inflației;

• au fost create mecanisme financiare, astfel încât programul să se poată derula din primele zile ale anului 2026.

Programul Național „Masă sănătoasă” se adresează preșcolarilor și elevilor prezenți la activitățile didactice, pe perioada cursurilor, conform structurii anului școlar, și constă în acordarea zilnică, în mod gratuit, a unui suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, într-un pachet alimentar (în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată). 

BIROUL DE PRESĂ

În perioada 7 - 8 mai 2026, mnistrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, participă la Conferința aniversară a Institutului Universitar European (IUE), cu prilejul celebrării a 50 de ani de activitate.

Evenimentul, organizat la Florența, reunește reprezentanți ai instituțiilor europene, miniștri ai statelor membre ale IUE, studenți, reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile, alumni, autorități locale și elevi din liceele florentine.

În cadrul ceremoniei de deschidere, organizată joi, 7 mai 2026, au intervenit Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European, António Costa, Președintele Consiliului European, António José Martins Seguro, președintele Republicii Portugalia. Au transmis mesaje Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Nadia Calviño, președinta Băncii Europene de Investiții, și Nicușor Dan, președintele României. În cadrul acestei sesiuni, ministrul Educației și Cercetării a susținut o alocuțiune alături de Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire. În intervenția sa, a reafirmat angajamentul României de a sprijini misiunea și valorile Institutului, apreciind contribuția acestuia la promovarea unor cercetări relevante în domenii de interes pentru dezvoltarea Uniunii Europene.

Menționăm că România deține în acest an președinția rotativă a Consiliului Superior al IUE.

În cadrul ceremoniei a fost transmis un mesaj și din partea președintelui României și a fost înmânată distincția Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer, Categoria H - „Cercetarea științifică”, conferită prin decret prezidențial, în semn de înaltă apreciere pentru contribuția remarcabilă la dezvoltarea cercetării academice europene, pentru excelența în educație și pentru formarea generațiilor de specialiști în domeniul studiilor europene.

Ministrul Mihai Dimian a deschis și a participat la Summitul ministerial cu tema „Universități pentru viitor. Învățământul superior și cercetarea în procesul de reimaginare a Europei”. Evenimentul s-a desfășurat în prezența vicepreședintei executive a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, precum și a miniștrilor și a reprezentanților acestora din cele 24 de state membre ale IUE. Discuțiile s-au concentrat asupra rolului universităților în abordarea provocărilor contemporane, precum inteligența artificială și suveranitatea digitală, securitatea și prosperitatea, sustenabilitatea și incluziunea socială.

În marja reuniunii, a fost adoptată Declarația de la Florența, document care reafirmă rolul universităților ca piloni ai libertății academice, ai rezilienței democratice și ai inovării. Declarația lansează totodată o invitație la o dezbatere europeană amplă privind rolul învățământului superior în contextul transformărilor actuale, în perspectiva Conferinței ministeriale a Spațiului european al învățământului superior (Procesul Bologna), programată la Iași și Chișinău în mai 2027.

***

Fondat în 1976, Institutul Universitar European este unul dintre cele mai importante centre de cercetare și educație la nivel european, reunind 24 de state membre și contribuind, de-a lungul timpului, la formarea unor generații de experți implicați activ în dezvoltarea politicilor Uniunii Europene. Instituția oferă programe de masterat, doctorat și postdoctorat și funcționează în baza unui tratat internațional, fiind finanțată de statele membre și de Comisia Europeană. România a devenit stat membru al IUE în anul 2009, consolidându-și astfel implicarea în rețeaua academică europeană și în procesele de reflecție strategică privind viitorul Europei. Reprezentanții României în Consiliul Superior al Institutului sunt prof. univ. dr Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), care exercită în prezent și calitatea de Președinte al Consiliului Superior al Institutului, respectiv conf. univ. dr Sorin Costreie, consilier prezidențial.

În vederea consultării publice, în condiţiile art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, dar și a consultării preliminare interinstituționale, Ministerul Educaţiei și Cercetării publică următorul proiect:

• Metodologia privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat.

Propunerile și sugestiile cu privire la proiectul supus consultării publice pot fi trimise în următoarele 10 calendaristice pe adresa de e-mail dgmrurs@edu.gov.ro. 

Astăzi, 6 mai 2026, Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică Metodologia privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat.

Metodologia se aplică unităților de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv unităților de învățământ special și centrelor școlare pentru educație incluzivă și reglementează organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct, numirea și eliberarea din funcție a acestora.

La concursul pentru ocuparea funcției de director sau de director adjunct pot participa cadre didactice titulare în învățământul preuniversitar cu o vechime în învățământ de minimum 5 ani. Toate condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ pentru înscrierea la concurs sunt prezentate în documentul pus în consultare.

Documentele necesare înscrierii la concurs se încarcă în aplicația informatică dedicată.

Probele din cadrul concursului pentru ocuparea funcţiilor de director și de director adjunct din unitățile de învățământ sunt următoarele:

• proba pentru evaluarea de competențe, în cadrul căreia se testează capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului. Constă în rezolvarea de către candidați, în maximum 60 de minute, a unui test standardizat cu 20 de itemi, cu un singur răspuns corect (fiecare item corect rezolvat se notează cu 0,5 puncte). Evaluarea se realizează prin utilizarea platformei informatice. Candidatul este declarat „promovat” dacă a obținut cel puțin nota 6. Proba este eliminatorie, nota obținută nu se include în media finală. Nota obținută poate fi contestată în termen de 2 de ore de la comunicarea rezultatelor;

• proba scrisă, în cadrul căreia se evaluează cunoștințele de management şi legislație școlară. Constă în rezolvarea de către candidați, în maximum 90 de minute, a unui test standardizat cu 25 de itemi, cu un singur răspuns corect. Fiecare item corect rezolvat se notează cu 0,4 puncte. Evaluarea se realizează automat, prin utilizarea platformei informatice. Candidatul este declarat ”promovat” dacă a obținut cel puțin nota 7. Nota obținută poate fi contestată în termen de 2 de ore de la comunicarea rezultatelor.

Subiectele sunt elaborate de Centrul Național pentru Curiculum și Evaluare și Institutul pentru Științele Educației, în colaborare cu experți în domeniul științelor educației și specialiști în psihometrie, selectați în baza unei proceduri proprii și numiți prin ordin al ministrului educației și cercetării.

• proba de interviu, cu următoarele etape:

  • evaluarea administrativă a proiectului managerial și a planului de acțiune realizat de candidat pentru unitatea de învățământ la care candidează (pe baza grilei de evaluare prevăzută la anexa nr. 6 la prezentul proiect de metodologie). Candidatul este declarat „promovat” dacă a obținut cel puțin nota 7. Proba este eliminatorie, nota obținută nu se include în media finală.

  • evaluarea capacităților și aptitudinilor personale, a competențelor digitale și a abilităților de rezolvare a unor situații-problemă, precum și evaluarea calității susținerii planului managerial (pe baza grilei de evaluare prevăzută la anexa nr. 7 la prezentul proiect de metodologie). 

Interviul are durata de cel mult 45 de minute pentru fiecare candidat, care este evaluat prin note de la 0 la 10, nota finală fiind media aritmetică a notelor acordate de către fiecare membru al comisiei de evaluare.

Calendarul desfășurării fiecărei sesiuni de concurs și bibliografia pentru concurs se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării.

Inspectoratul școlar are obligația de a anunța, în presă și pe site-ul propriu, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de data la care se desfășoară prima probă de concurs, funcțiile de director și de director adjunct vacante din unitățile de învățământ pentru care se organizează concurs.

Documentul supus consultării publice, precum și informații privind modalitatea de a transmite feedback sunt disponibile ► aici.

În ședința de Guvern de astăzi, 5 mai, a fost aprobată modificarea Hotărârii de Guvern nr. 68/2024 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat. De asemenea, au fost aprobate modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 69/2024 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar particular și confesional acreditate și autorizate fără taxă.

Pentru anul 2026, valoarea costului standard aprobată pentru coeficientul 1 aferent cheltuielilor materiale (formare continuă și cheltuieli cu bunuri și servicii) este de 750 de lei, în creștere cu 6,5% față de anul 2025, în conformitate cu rata inflației luată în calcul în cadrul Legii bugetului de stat.

Pentru anul 2026, valoarea costului standard aprobată pentru coeficientul 1 aferent cheltuielilor cu salariile este de 9.620 de lei, menținându-se la un nivel constant, comparativ cu anul 2025.

Informații privind modificările propuse

Analiza execuției bugetare pentru anii 2024 și 2025 a evidențiat că au fost necesare ajustări bugetare pe parcursul anului financiar, ajustări care relevă discrepanțe sistematice între mediul urban și mediul rural în ceea ce privește raportul dintre bugetul alocat și execuția efectivă. Mai precis, analizând raportul dintre execuția bugetară și bugetul alocat inițial pe baza standarului de cost și a coeficienților de diferențiere pentru anul 2024, respectiv 2025, s-a constatat că diferența dintre mediile rural și urban a fost mai mare de 10% din suma alocată urbanului, atât în anul 2024, cât și în anul 2025.

Pentru reducerea dezechilibrului existent între finanțarea acordată pe baza standardului de cost și a coeficienților de diferențiere între mediul rural și mediul urban și pentru asigurarea unei finanțări echilibrate rural-urban, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP) a propus recalibrarea coeficienților de diferențiere aferenți costului standard, cu excepția nivelului de învățământ gimnazial (pentru învățământul gimnazial coeficienții de diferențiere rămân 1 pentru urban, respectiv 1,15 pentru rural). O astfel de abordare permite reducerea abaterilor între bugetul inițial și execuția efectivă, fără impact asupra nivelului costului standard unitar per elev.

Recalibrarea are ca scop alinierea execuției bugetare între mediul rural și mediul urban, creșterea predictibilității financiare și reflectarea mai fidelă a costurilor reale ale procesului educational si reduce necesitatea unor ajustări bugetare pe parcursul anului financiar.

BIROUL DE PRESĂ

În ședința Guvernului de astăzi, 5 mai 2026, a fost aprobată ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea OUG nr. 58/2023, cu modificările și completările ulterioare, în vederea acomodării prevederilor Programului Educație și Ocupare 2021 - 2027.

Ordonanța stabilește cadrul legal pentru acordarea unei prime de carieră didactică, pentru anul școlar/universitar 2025 - 2026, în valoare de 1.500 de lei pe suport electronic, pentru susținerea în cariera didactică.

Beneficiari: personalul din învățământul preuniversitar de stat, cadre didactice, didactice auxiliare, aflate în activitate în anul școlar 2025 - 2026, precum și personalul didactic cu grad didactic de conferențiar, șef de lucrări/lector și asistent universitar, personalul didactic auxiliar, din sistemul de învățământ universitar, aflat în activitate în anul 2025 - 2026.

Prima se acordă pentru:

• participare la cursuri de pregătire profesională acreditate de MEC (minimum 65% din valoarea sprijinului);

• achiziționarea de cărți de specialitate;

• alte cheltuieli necesare derulării actului educațional.

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian:

„Mă bucur că am reușit să identificăm o soluție din fonduri europene pentru ca acest sprijin să fie acordat în continuare profesorilor. Mai mult de jumătate din suma alocată trebuie să fie folosită pentru formarea profesională și cred că este o oportunitate să abordăm dificultăți cu care ne confruntăm de mai mulți ani în sistemul de învățământ, cum ar fi formarea cadrelor didactice în zona incluziunii copiilor cu cerințe educaționale speciale, a utilizării tehnologiilor digitale din laboratoarele nou dezvoltate și a inteligenței artificiale pentru eficientizarea activităților desfășurate, în zona prevenției adicțiilor în rândul tinerilor sau a educației antreprenoriale și financiare. Am încredere că fiecare profesor va analiza cu atenție provocările cu care se confruntă în activitatea profesională și va opta pentru cursuri de pregătire care să răspundă cel mai bine acestor provocări.”

Prima se poate utiliza până la 31 august (învățământ preuniversitar)/30 septembrie (învățământ universitar) - sfârșitul anului școlar, respectiv sfârșitul anului universitar 2025 - 2026

Bugetul măsurii de susținere: 413.778.660 lei (cu sursă de finanțare din fonduri europene nerambursabile).

Număr estimativ de beneficiari: 267.000 de persoane, număr rezultat din totalul beneficiarilor primelor de carieră didactic din ultimii doi ani.

Lista cheltuielilor privind achiziționarea de cărți de specialitate, precum și alte categorii de cheltuieli asimilate acestora și alte cheltuieli necesare derulării actului educațional, în legătura directă cu activitatea didactică, va fi stabilită, după intrarea în vigoare a ordonanței, prin ordin al Ministrului Educației și Cercetării.

Lista cursurilor de pregătire profesională acreditate și complementare naționale, precum și a cursurilor avizate de MEC este disponibilă pe site-ul ministerului și poate fi actualizată pe durata desfășurării proiectului.

Ministerul Educației și Cercetării anunță aprobarea prin ordinul nr. 3.716/2026 a unui nou set de 320 de programe școlare pentru învățământul liceal, elaborate în cadrul procesului de reformă curriculară. Acest set completează cele 90 de programe școlare deja aprobate.

Cele 320 de programe școlare (trimise deja pentru publicare în Monitorul Oficial) vizează următoarele categorii:

A. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și/sau în curriculumul de specialitate  (CS) din aria curriculară matematică și științe ale naturii, respectiv aria tehnologii

Au fost aprobate 10 de programe școlare pentru:

• Matematică (CS) pentru filiera tehnologică, toate profilurile și calificările;

• Matematică aplicată:

  • în științe sociale (profil umanist);

  • în arhitectură (profil artistic);

• Tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC), trunchi comun, clasele a X-a - a XII-a, pentru toate filierele.

B. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și în curriculumul de specialitate (CS) - studiul unei limbi moderne în regim intensiv

În cadrul acestui grupaj au fost aprobate 3 programe școlare pentru studiul limbilor moderne L1 și L2, în regim intensiv, după cum urmează:

• limba chineză;

• limba engleză;

• limba franceză;

• limba italiană;

• limba portugheză;

• limba spaniolă;

• limba rusă;

• limba turcă.

C. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculum de specialitate (CS) pentru filiera vocațională, profilul teologic, toate specializările

Au fost aprobate 170 de programe școlare pentru discipline obligatorii din curriculumul de specialitate pentru profilul teologic, pentru toate cultele recunoscute:

• Ortodox;

• Romano-Catolic (limba română și limba maghiară);

• Greco-Catolic;

• Reformat;

• Baptist;

• Penticostal;

• Adventist de Ziua a Șaptea;

• Musulman;

• Unitarian.

Programele vizează discipline teologice, istorice, artistice, muzicale, precum și discipline aplicative și de practică de specialitate.

D. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și în curriculumul de specialitate (CS) pentru învățământul în limba minorităților naționale

Au fost aprobate 32 de programe școlare pentru limba și literatura maternă, precum și pentru discipline de tip gramatică aplicată, destinate învățământului liceal, pentru trunchiul comun (TC) și/sau curriculumul de specialitate (CS), după caz, în următoarele limbi:

• limba maghiară maternă;

• limba germană maternă;

• limba ucraineană maternă;

• limba slovacă maternă;

• limba sârbă maternă;

• limba croată maternă;

• limba cehă maternă;

• limba polonă maternă;

• limba rusă maternă;

• limba italiană maternă;

• limba turcă maternă;

• limba rromani maternă;

• limba bulgară maternă;

• limba neogreacă maternă.

Programele vizează atât școlile și clasele cu predare în limbile minorităților naționale, cât și școlile și clasele cu predare în limba română, pentru filierele teoretică, tehnologică și vocațională.

E. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculumul de specialitate (CS), filiera vocațională, profil artistic

În acest grupaj, au fost aprobate 105 programe școlare pentru filiera vocațională, profilul artistic, destinate curriculumului de specialitate, pentru toate specializările.

Continuitatea procesului de elaborare curriculară

Ministerul Educației și Cercetării precizează că vor urma alte noi etape de punere în transparență instituțională care vor completa necesarul de programe școlare pentru învățământul liceal.

Ordinul de ministru nr. 3.716/2026 este disponibil ► aici. 

În urma solicitării unităților de învățământ, pentru a sprijini pregătirea elevilor, în perioada 27 - 29 aprilie Ministerul Educației și Cercetării organizează simularea evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a în școlile care nu au organizat acest proces în perioada 16 - 18 martie și și-au manifestat intenția în acest sens.

Simularea probelor scrise ale Evaluării Naționale din perioada următoare se va organiza în 38 de unități de învățământ cu nivel gimnazial din județele Dâmbovița, Tulcea, Iași, Gorj, Dolj, Harghita, Ialomița, Argeș, Vaslui, Timiș și din Municipiul București. 

Sunt așteptați să participe aproximativ 2.300 de elevi. 

Simularea se va desfășura în condiții similare exercițiului desfășurat în luna martie: subiectele sunt realizate la nivelul structurilor Ministerului Educației și Cercetării, iar pentru evaluarea lucrărilor se va folosi platforma de evaluare digitalizată. 

Conform calendarului, aprobat prin ordinul de ministru nr. 3.708/21 aprilie 2026, comunicarea rezultatelor (individual) este programată în data de 8 mai 2026.

Ministerul Educației și Cercetării anunță publicarea Ordinului de ministru care aprobă lista celor 32 de licee din România ce vor implementa, începând cu anul școlar 2026 - 2027, planuri-cadru alternative, în cadrul Programului Național pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru în învățământul liceal de stat, particular și confesional.

Demersul are scopul de a încuraja abordările inovative și descentralizarea curriculară, pentru o corelare mai strânsă a școlii cu nevoile comunității din care face parte, în acord cu cadrul legal existent în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care stabilește posibilitatea ca în sistemul de învățământ să funcționeze unităţi cu statut de unităţi-pilot, cu scopul de a implementa şi de a evalua intervenţii educaţionale ce pot să cuprindă noi modele curriculare.

Prin acest act normativ, au fost aprobate 77 de arhitecturi curriculare dezvoltate la nivel local, de către comunitățile școlare.

Modelele propuse prioritizează flexibilitatea (inclusiv a orarului elevilor) și alegerile elevilor, prin extinderea Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii (CDEOȘ) în domenii precum comunicare în era digitală, antreprenoriat digital, robotică și imprimare 3D, bioetică sau inteligență artificială sau stare de bine. Curriculumul la Decizia Elevului din Oferta Școlii (CDEOȘ) devine relevant în formarea academică și profesională a viitorilor absolvenți.

Extinderea programului

Ministerul Educației și Cercetării a decis menținerea deschisă a listei unităților de învățământ-pilot. Până la data de 31 mai 2026, liceele din România care doresc să intre în programul de pilotare își pot manifesta această intenție, urmând Procedura de înscriere a unităților de învățământ în Programul Național de Pilotare Sistemică a Planurilor-Cadru pentru Liceu, cu condiția de a opta pentru unul dintre planurile-cadru deja aprobate prin acest ordin, disponibile ► aici.

Ministerul Educației și Cercetării apreciază disponibilitatea celor 32 de unități de învățământ de stat, particulare și confesionale, din toate filierele (teoretică, tehnologică, vocațională), de a fi parte din acest program.

Planurile-cadru alternative sunt proiectate astfel încât să se asigure şanse egale tuturor elevilor la examene/evaluări naţionale şi atingerea competențelor vizate de finalitățile educației, așa cum sunt stabilite de legislația în vigoare.

Membrii Comisiei naționale de coordonare a Programului de pilotare sistemică vor continua să asigure asistența tehnică necesară pentru ca aceste proiecte să-și atingă scopul: să devină modele de management descentralizat, care să poată fi extinse la nivel național.

Planurile-cadru alternative vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

În ședința de Guvern de astăzi, 16 aprilie, a fost aprobată Ordonanța de urgență pentru modificarea Legii  nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare și luarea unor măsuri în domeniul educației.

Prin aprobarea acestui proiect inițiat de Ministerul Educației și Cercetării se asigură cadrul legal pentru deblocarea concursurilor de ocupare a posturilor didactice de predare din învățământul preuniversitar de stat, a posturilor de asistent universitar și a promovărilor din instituțiile de învățământ superior.

Context

În sistemul național de învățământ preuniversitar sunt mai multe modalități de angajare a personalului didactic de predare: cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, pe durata de viabilitate a postului, pe perioadă determinată de cel mult un an școlar sau în regim de plata cu ora. 

Necesitatea adoptării acestei ordonanțe de urgență este dată de faptul că pentru cadrele didactice angajate pe perioadă determinată de cel mult un an școlar sau în regim de plata cu ora contractele individuale de muncă încetează de drept până la data de 31 august 2026, respectiv la data finalizării cursurilor. 

Prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență se creează cadrul legal pentru asigurarea resursei umane necesare în anul școlar și universitar 2026-2027 și, implicit, pentru continuitate în sistemul național de educație.

Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) organizează, în perioada 20 aprilie - 29 mai, selecția cadrelor didactice, pe discipline, cu statut de experți cooptați, în vederea evaluării proiectelor de manuale școlare pentru clasa a IX-a.

Experţii cooptaţi au - pe scurt - următoarele atribuţii (asumate prin contract de prestări servicii încheiat cu CNCE):

• analizează proiectele de manuale şcolare repartizate de către CNCE & semnalează eventualele neconformităţi/abateri;

• respectă termenele stabilite de către CNCE;

• răspund, din punct de vedere profesional, pentru acurateţea şi realitatea informaţiilor consemnate;

• oferă în scris, sub semnătură, punctele lor de vedere în susţinerea evaluării făcute, la solicitarea CNCE, în cazul unor eventuale contestaţii. 

Calendar general

Etapa I: 20.04.-10.05.2026 - înscrierea online a candidaților;

Etapa a II-a: 11.05.-22.05.2026 - selecția candidaților conform procedurii operaționale a CNCE;

Etapa a III-a: 26.05-29.05.2026 - anunțarea rezultatelor selecției, individual, doar pentru candidații selectați.

Toate informațiile necesare pentru înscriere, precum și tutorialul aferent sunt publicate pe site-ul CNCE, mai precis ► aici. 

Simularea probelor scrise din cadrul examenului național de bacalaureat, susținută în perioada 23 - 26 martie 2026, a fost organizată în 1.364 de unități de învățământ.

Participarea candidaților, pe probe, a fost următoarea:

• Limba și literatura română: peste 114.600 (peste 101.000 în 2025)

• Proba obligatorie a profilului: peste 113.100 (peste 99.900 în 2025)

• Proba la alegere a profilului/specializării: peste 111.100 (peste 98.300 în 2025)

• Proba la limba și literatura maternă: peste 6.100 (peste 5.500 în 2025)

În total, au fost realizate 778.464 de evaluări cu aproximativ 13% mai mult decât la simulările probelor scrise ale examenului național de bacalaureat 2025, când au fost realizate, în total, 688.808 de evaluări într-o perioadă similară (o lucrare are minimum 2 evaluări, maximum 4, în cazul în care se constată o diferență mai mare de un punct între cei doi evaluatori inițiali).

În cursul zilei de ieri, 8 aprilie, rezultatele au fost comunicate către inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, pentru a fi transmise școlilor de provenință ale elevilor.

Precizăm că datele care stau la baza prezentei sinteze a rezultatelor au fost extrase din platforma de evaluare digitalizată și prelucrate la nivelul Ministerului Educației și Cercetării. 

Informații privind rezultatele înregistrate, la finalizarea evaluării:

Potrivit rapoartelor statistice furnizate de platforma informatică, se înregistrează următoarea situație pe probe și tranșe de note:

Proba: E.a) - Limba și literatura română

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 77.23% (66,84% în 2025)

► Rezultate, la nivel național, pe tranșe de note

Proba E.c): Disciplina obligatorie a profilului (matematică/istorie)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 64.48% (63,28% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe tranșe de note

Proba: E.d) - Proba la alegere a profilului și specializării (discipline: Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană, Biologie vegetală și animală, Chimie, Economie, Fizică, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică, Psihologie, Sociologie)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 73,69% (69,46% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe tranșe de note

Proba: E.b) - Limba maternă

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 86.56% (82,5% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe tranșe de note

Precizări importante

• Lucrările scrise ale elevilor care au susținut simularea probelor scrise din cadrul examenului de bacalaureat se află în unitățile de învățământ în care elevii au susținut probele scrise.

• Profesorii care predau disciplinele la care s-au susținut probele simulării au acces la lucrările elevilor din clasele la care predau. Conducerile unităților de învățământ vor pune la dispoziția cadrelor didactice borderourile de evaluare transmise de la nivelul Ministerului Educației prin inspectoratele școlare, pentru a fi folosite în procesul de vizualizare a lucrărilor de către candidați.

Programul de burse „ASEM-DUO Korea”, inițiativă sprijinită de Guvernul Republicii Coreea, face parte din seria programelor DUO, destinate promovării și cooperării academice între statele membre ale formatului Asia-Europa (ASEM).

Obiectivul programului îl constituie stimularea schimburilor bilaterale de studenți între instituțiile de învățământ superior din Republica Coreea și cele din statele europene membre ale ASEM.

În cadrul acestui program, studenții din instituțiile de învățământ superior din Europa pot beneficia de sprijin financiar pentru efectuarea unor mobilități academice în Republica Coreea.

Programul contribuie la consolidarea dimensiunii internaționale a învățământului superior și la dezvoltarea competențelor academice și interculturale ale participanților.

Depunerea candidaturilor este deschisă până la data de 20 mai 2026.

Informații suplimentare privind condițiile de eligibilitate, documentația necesară și modalitatea de depunere a candidaturilor sunt disponibile pe pagina oficială a programului.

UEFISCDI în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării lansează un apel dedicat instituțiilor de învățământ superior de stat (IÎS) în vederea participării la programul pentru dezvoltarea capacității instituționale de transfer tehnologic, oferit în cadrul proiectului „Leadership universitar pentru transfer de cunoaștere și tehnologie” (LEADERSHIP TT).

Programul, furnizat de Oxentia (organizație cu origine în Universitatea din Oxford), specializată în managementul inovării și valorificarea rezultatelor cercetării, oferă acces la expertiză internațională și sprijină dezvoltarea și operaționalizarea structurilor de transfer tehnologic din IÎS, prin:

• Formarea și profesionalizarea unui număr de 2 experți din fiecare IÎS, pentru a sprijini consolidarea unor structuri, politici și mecanisme de transfer tehnologic / valorificare a rezultatelor cercetării în cadrul IÎS;

• Punerea la dispoziția IÎS a unui program de studiu (curs) în domeniul transferului tehnologic și valorificării rezultatelor cercetării adresat doctoranzilor și postdoctoranzilor, pentru diversificarea ofertei educaționale în linie cu cerințele pieței muncii.

Prin intermediul apelului se vor selecta un număr de 20 de instituții de învățământ superior de stat din România, care au calitatea de instituții organizatoare de studii de doctorat (IOSUD) și care sunt interesate de consolidarea capacităților instituționale în domeniul transferului tehnologic.

Pentru a beneficia de acces la program,universitățile își asumă:

(i) Desemnarea a doi experți care vor avea activități asociate transferului tehnologic / valorificării rezultatelor cercetării în universitate;

(ii) Implicarea activă în dezvoltarea capacității de transfer tehnologic la nivel instituțional, inclusiv:

• Integrarea transferului tehnologic în strategia universității și alocarea de resurse pentru operaționalizarea activității;

• Consolidarea structurii instituționale de transfer tehnologic și stabilirea rolului și poziționării acestuia în cadrul universității, inclusiv relațiile cu alte departamente și cu factorii de decizie;

• Implementarea programului de studiu (curs) privind transferul tehnologic și valorificarea rezultatelor cercetării.

Resursele necesare organizării și furnizării programului de formare pentru experți, dezvoltării programului de studiu (curs) pentru doctoranzi și postdoctoranzi, precum și burse pentru aceștia sunt acoperite din bugetul proiectului Leadership TT. La finalizarea programului de formare, experții pot fi implicați, prin concurs, în activități educaționale pentru doctoranzi și postdoctoranzi (2 ore /zi), în limita disponibilității acestora.

Etapele selecției

• Evaluarea calitativă a aplicației scrise - max. 100 puncte.

• Aplicațiile care obțin minimum 80 de puncte sunt ordonate descrescător după punctajul final, iar lista finală se stabilește astfel încât să fie asigurată, pe cât posibil, reprezentarea a cel puțin unei universități din fiecare regiune de dezvoltare a României.

Aplicațiile vor fi transmise exclusiv în format electronic în perioada 6 aprilie 2026 - 7 mai 2026 prin platforma dedicată. 

Documentele necesare pot fi accesate ► AICI.

Informații suplimentare pot fi solicitate pe adresa de email tt@uefiscdi.ro.

***

​Informații de context

Ministerul Educației și Cercetării, în calitate de Partener, implementează în parteneriat cu Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (Beneficiar), proiectul Leadership universitar pentru transfer de cunoaștere și tehnologie (Leadership TT), cod MySMIS2021 335506. Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European+, în cadrul Programului Educație și Ocupare 2021 - 2027.

În cadrul Activității 2 - Implementarea unui program de studiu privind valorificarea rezultatelor cercetării în cadrul studiilor doctorale și postdoctorale este proiectată selecția a 20 de instituții de învățământ superior, care să participe la proiect. În acest sens, a fost lansat apelul de selecție adresat acestei categorii de instituții. 

Ministerul Educației și Cercetării deplânge trecerea în neființă a profesorului universitar Liviu Maior, fost ministru al Învățământului în perioada 1992 - 1996.

De numele său se leagă începuturile construcției unui sistem național de educație orientat către principiile și valorile europene, într-o perioadă de tranziție marcată de schimbări instituționale importante și de redefinirea direcțiilor majore de dezvoltare.

Reușind, într-un context sociopolitic complicat, să coaguleze energiile și punctele de vedere diferite, Liviu Maior a fost primul ministru al Educației din epoca postdecembristă care, odată cu adoptarea Legii nr. 84/1995 (Legea învățământului), a stabilit noua arhitectură a cadrului legislativ al educației. Acest act normativ, vital pentru societatea românească în ansamblul său, a pus bazele unui sistem deschis către repere europene și cooperare internațională. Tot în mandatul său, apariția Legii nr. 88/1993 a contribuit decisiv la configurarea primelor standarde de calitate în sistemul universitar.

De asemenea, de numele lui Liviu Maior se leagă definirea statutului cadrului didactic - parte din construcția sistemică începută în perioada 1992 - 1996.

Nu doar pentru concretizarea unor inițiative în texte de lege de sine stătătoare, ci și pentru viziunea clară, structurală, România îi datorează, în mare măsură, fundația care susține astăzi sistemul de educație, precum și modernizarea și bazele direcției occidentale, trasate riguros și durabil prin claritate, în vremuri grevate de incertitudine, așa cum au fost anii '90.

Recunoștință eternă!

Condoleanțe familiei și celor apropiați!

Ministerul Educației și Cercetării a centralizat rezultatele înregistrate la simularea probelor scrise din cadrul examenului național de bacalaureat, susținută în perioada 23 - 26 martie 2026, la nivel național, de elevii din clasele terminale ale ciclului liceal.

Simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat a fost organizată în 1.364 de unități de învățământ.

Participarea candidaților, pe probe, a fost următoarea:

• Limba și literatura română: peste 114.600 (peste 101.000 în 2025)

• Proba obligatorie a profilului: peste 113.100 (peste 99.900 în 2025)

• Proba la alegere a profilului/specializării: peste 111.100 (peste 98.300 în 2025)

• Proba la limba și literatura maternă: peste 6.100 (peste 5.500 în 2025)

În total, într-o perioadă mai scurtă alocată evaluării decât în anul 2025, în același context, până la momentul comunicării acestor informații, au fost realizate 763.750 de evaluări (o lucrare având minimum 2 evaluări, maximum 4, în cazul în care se constată o diferență mai mare de un punct între cei doi evaluatori inițiali), cu aproximativ 11% mai mult decât la simulările probelor scrise ale examenului național de bacalaureat 2025 (când au fost realizate, în total, 688.808 de evaluări în context similar).

La momentul extragerii din platforma de evaluare a datelor pentru prezenta sinteză (vineri, 3 aprilie, ora 13.30), erau evaluate 96.88% dintre lucrări. Rezultatele au fost comunicate către inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București până la ora 14.00.

Având în vedere numărul lucrărilor de evaluat raportat la perioada stabilită anterior pentru evaluare și stadiul evaluării astăzi, 3 aprilie, Ministerul Educației și Cercetării a decis extinderea perioadei pentru comunicarea rezultatelor până pe 9 aprilie, prin modificarea Calendarului privind simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat 2026, stabilit prin ordinul nr. 6.059/2025. În anul 2025, data comunicării rezultatelor a fost 8 aprilie.

A. Informații privind organizarea evaluării digitalizate

În cadrul celor 1.364 de unități de învățământ, scanarea și încărcarea lucrărilor pe platforma informatică au fost asigurate de peste 15.000 de profesori asistenți. Evaluarea este asigurată de aproximativ 11.000 de profesori evaluatori.

Platforma a funcționat în parametri optimi pe întreaga durată a desfășurării proceselor

B. Informații privind rezultatele înregistrate

Potrivit rapoartelor statistice furnizate de platforma informatică, la momentul comunicării acestei sinteze se înregistrează următoarea situație pe probe și tranșe de note:

Proba E.a) - Limba și literatura română

► Număr lucrări evaluate (3 aprilie, ora 13.30): 111.447, reprezentând 97.2% din totalul lucrărilor de evaluat (101.433 de lucrări evaluate în 2025)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 76.98% (66,84% în 2025)

► Rezultate, la nivel național, pe intervale de notare (click pe imagini pentru versiunea mărită)

Proba E.c): Disciplina obligatorie a profilului (matematică/istorie)

► Număr lucrări evaluate (3 aprilie, ora 13.30): 111.800, reprezentând 98.87% din totalul lucrărilor de evaluat (99.958 de lucrări evaluate în 2025)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 64.36% (63,28% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe intervale de notare

Proba E.d) - Proba la alegere a profilului și specializării

(Discipline: Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană, Biologie vegetală și animală, Chimie, Economie, Fizică, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică, Psihologie, Sociologie)

► Număr lucrări evaluate (3 aprilie, ora 13.30): 105.093, reprezentând 94.64% din totalul lucrărilor de evaluat  (98.347 de lucrări evaluate în 2025)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 73% (69,46% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe intervale de notare

Proba E.b) - Limba maternă

► Număr lucrări evaluate (3 aprilie, ora 13.30): 5.829, reprezentând 94.58% din totalul lucrărilor de evaluat (5.554 lucrări evaluate în 2025)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 86.46% (82,5% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe intervale de notare

C. Comunicarea rezultatelor

Pentru lucrările a căror evaluare este finalizată (aproape 97% dintre ele), rezultatele înregistrate la probele scrise ale simulării examenului național de bacalaureat 2026 au fost transmise către Inspectoratele Școlare Județene/al Municipiului București. La momentul transmiterii prezentei informări, rezultatele sunt în curs de a fi transmise de la nivelul inspectoratelor școlare către fiecare unitate de învățământ sub forma cataloagelor cu notele finale.

D. Precizări importante

Dată fiind generalizarea evaluării digitalizate pentru simularea probelor scrise din cadrul examenului de bacalaureat, facem următoarele precizări:

• Lucrările scrise ale elevilor care au susținut simularea probelor scrise din cadrul examenului de bacalaureat se află în unitățile de învățământ în care elevii au susținut probele scrise.

• Profesorii care predau disciplinele la care s-au susținut probele simulării au acces la lucrările elevilor din clasele la care predau. Conducerile unităților de învățământ vor pune la dispoziția cadrelor didactice borderourile de evaluare transmise de la nivelul Ministerului Educației prin inspectoratele școlare, pentru a fi folosite în procesul de vizualizare a lucrărilor de către candidați.

• În contextul utilizării platformei de evaluare digitalizată, Ministerul Educației și Cercetării va face publice, până pe 20 aprilie, statistici privind gradul de reușită pe fiecare item, pe tipuri de probă, la nivel național.

Precizăm că datele care stau la baza prezentei sinteze a rezultatelor au fost extrase din platforma de evaluare digitalizată și prelucrate la nivelul Ministerului Educației și Cercetării. 

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian:

„Le mulțumesc tuturor celor implicați în organizarea simulărilor și în evaluarea lucrărilor elevilor. Într-un interval de timp mai scurt decât anul trecut au fost evaluate mai multe lucrări, deci efortul a fost mai mare. Evidențiez acest efort, mai ales pentru că știu că este o perioadă aglomerată în școli, dat fiind că sunt în desfășurare și etape ale olimpiadelor școlare. Transmit aprecierea mea tuturor celor care au făcut posibilă desfășurarea acestor simulări - importante pentru elevi nu doar pentru că îi ajută să se familiarizeze cu condițiile de desfășurare a unui examen, ci și pentru evaluarea nivelului actual de pregătire și pentru identificarea a ceea ce mai au de îmbunătățit în perioada rămasă până la probele scrise din vară. Îi încurajez pe elevi să depună eforturile necesare pentru pregătirea examenelor care vor urma și să trateze cu responsabilitate această perioadă importantă pentru parcursul lor academic și profesional.”

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare, cu modificările ulterioare, Ministerul Educației și Cercetării a emis Ordinul nr. 3.226/18 februarie 2026 privind stabilirea procedurii de efectuare a plăţii titlurilor executorii de către unităţile/instituţiile din învăţământul preuniversitar de stat în anul 2026.

Ulterior emiterii acestui ordin, Ministerul Educației și Cercetării a procedat la îndeplinirea obligațiilor aferente, astfel:

• Odată cu plata drepturilor salariale pentru luna februarie 2026 au fost achitate tranșele diferențelor salariale, precum și dobânzile rezultate prin aplicarea hotărârilor judecătorești, aferente anului de plată 2025, în valoare totală de 244 milioane lei.

• Începând cu drepturile salariale ale lunii martie 2026, se pun în plată tranșele diferențelor salariale și dobânzile rezultate prin aplicarea hotărârilor judecătorești, aferente anului de plată 2026, cu termen de finalizare 31 decembrie 2026.

• La plata drepturilor salariale pentru luna mai 2026, cu data plății 14 iunie 2026, se va achita tranșa V de 35% din totalul diferențelor salariale rezultate prin aplicarea OUG nr. 48/2022 în valoare totală de circa 326 milioane lei.

Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti definitive având ca obiect acordarea unor drepturi/diferenţe de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unităţile/instituţiile din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi/diferenţe salariale, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 - 31 decembrie 2026, se realizează astfel:

a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu

BIROUL DE PRESĂ