Comunicări de presă ME

Probele scrise din sesiunea iunie-iulie a examenului național de bacalaureat 2026 vor avea loc în perioada 29 iunie - 3 iulie, în 443 de centre de examen, potrivit acestui calendar.

Sunt așteptați să participe aproape 131.000 de candidați. Din acest total, circa 116.000 de candidați provin din promoția curentă, iar aproximativ 15.000 de candidați din seriile anterioare. Aceștia vor susține toate probele sau, în funcție de rezultatele obținute în sesiunile anterioare și recunoscute ca atare, doar probele nepromovate. Datele furnizate au fost înregistrate și transmise de comisiile județene/comisia Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB).

Acces candidați

Accesul candidaților în centrele de examen este permis în intervalul orar 7:30-8:30, în baza unui act de identitate valid. La momentul accesului, candidații care dețin materiale/obiecte interzise în sala de examen (telefoane mobile, culegeri, manuale, notițe, însemnări etc., precum și orice mijloace electronice de calcul sau de comunicare, poșetă/geantă etc.) sunt îndrumați spre sala de depozitare a acestora, unde vor primi o pungă/un plic în care să le introducă, împreună cu o declarație-tip în care se menționează numele și prenumele posesorului alături de lista obiectelor personale care vor fi depozitate. În situația în care un candidat refuză depozitarea obiectelor în spațiul alocat, acesta nu va putea susține examenul.

Candidații vor fi conduși, de către asistenți, în sala de examen, unde vor fi așezați câte unul în bancă, în ordine alfabetică, în funcție de disciplina și de tipul de subiect primit, conform listelor afișate. În intervalul 8:30 - 9:00, candidaților li se va explica modul de desfășurare a probei.

Timp de lucru

Probele încep la ora 9:00. Pentru redactarea lucrărilor scrise/rezolvarea subiectelor sunt prevăzute trei (3) ore, contorizate din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor în sala de examen. Beneficiază de timp suplimentar (cel mult două ore) candidații cărora li s-a aprobat solicitarea în acest sens de către comisiile județene, în concordanță cu Procedura de asigurare a condițiilor privind egalizarea șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz și tulburări de neurodezvoltare.

Probele sunt monitorizate/înregistrate audio-video.

Asigurarea condițiilor de examen în contextul prognozelor meteorologice nefavorabile (caniculă)

Având în vedere atenționările meteorologice emise pentru perioada următoare, care vizează temperaturi ridicate și disconfort termic accentuat, precum și necesitatea asigurării unor condiții corespunzătoare pentru desfășurarea examenului național de bacalaureat - 2026 și a activității de evaluare a lucrărilor scrise, Ministerul Educației și Cercetării a transmis în cursul acestei zile o adresă tuturor inspectoratelor școlare prin care solicită asigurarea măsurilor necesare pentru protejarea sănătății și siguranței candidaților, a profesorilor evaluatori și a membrilor comisiilor.

În acest sens, vor fi avute în vedere, după caz, o serie de măsuri (între care):

• asigurarea accesului permanent la apă potabilă pentru candidați, profesorii evaluatori și membrii comisiilor;

• organizarea, în măsura posibilităților, a sălilor de examen, a spațiilor destinate evaluării lucrărilor scrise și a celor pentru vizualizarea lucrărilor în încăperi cu expunere redusă la radiația solară directă (orientate către zona umbrită a clădirii), în vederea diminuării disconfortului termic;

• utilizarea cu prioritate a spațiilor dotate cu instalații de climatizare funcționale pentru desfășurarea probelor de examen, a activităților de evaluare și a vizualizării lucrărilor scrise;

• asigurarea funcționării instalațiilor de climatizare existente, iar acolo unde acestea nu sunt disponibile, identificarea unor soluții alternative pentru reducerea disconfortului termic (aparate mobile de aer condiționat, ventilatoare sau alte mijloace tehnice disponibile), cu respectarea condițiilor de desfășurare a examenului.

Lista completă se regăsește în adresa transmisă de minister tuturor inspectoratelor școlare.

Instrumente de lucru permise în sălile de examen & obiecte interzise

Pentru rezolvarea subiectelor, candidații vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor și a desenelor vor utiliza numai creion negru. Pentru probele scrise la Matematică și Geografie candidații pot apela doar la instrumente de desen. Se va utiliza exclusiv hârtia distribuită candidaților de către asistenți.

Este interzisă introducerea în sălile de examen a unor obiecte (ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete etc.), precum și a oricărui mijloc electronic de calcul, de stocare de informații sau de comunicare (stickuri de memorie, telefoane, tablete etc.). De asemenea, elevii vor fi informați că nu este permis accesul în săli cu manuale, dicționare, notițe, însemnări etc.

În același timp, candidaților le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul.

Candidații surprinși în aceste situații vor fi eliminați, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Candidații eliminați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat. Calculul celor două sesiuni la care candidaţii „eliminaţi din examen" nu mai au dreptul de a participa se face fără luarea în considerare a sesiunii speciale a examenului de bacalaureat.

Comunicarea primelor rezultate & vizualizarea lucrărilor/depunerea contestațiilor

⇒ Marți, 7 iulie (până la ora 12:00)

Ulterior primei afișări, candidații pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor proprii, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională de Bacalaureat, și pot formula contestații. Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul la depunerea contestației. De asemenea, vizualizarea lucrărilor are caracter strict informativ și nu implică recorectarea acestora.

În momentul vizualizării lucrării/lucrărilor, candidații minori trebuie să fie însoțiți obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.

Candidații care contestă rezultatul inițial al evaluării trebuie să completeze, să semneze și să depună/transmită prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.

Comunicarea rezultatelor finale ⇒ Luni, 13 iulie

Comunicarea rezultatelor, indiferent de etapă, se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților. Aceste coduri sunt distribuite candidaților, pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută.

Pentru comunicarea notelor obținute, înainte de etapa de depunere și soluționare a contestațiilor, comisiile din unitățile de învățământ/centrele de examen tipăresc lista rezultatelor examenului de bacalaureat, care cuprinde: codul candidatului, unitatea de învățământ de proveniență, județul, promoția, forma de învățământ absolvită, specializarea, notele obținute la fiecare probă scrisă, media sau mențiunile „reușit”/„respins”/„neprezentat”/„eliminat din examen”, după caz.

În baza metodologiei-cadru (cu modificările ulterioare) și ale Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), comisiile din unitățile de învățământ/centrele de examen afișează/postează, utilizând codurile individuale ale candidaților care au depus contestații, notele obținute în urma rezolvării contestațiilor, la loc vizibil, la avizier și pe website-ul unității de învățământ.

Rezultatele examenului național de bacalaureat sunt afișate atât pe pagina rezervată examenului, cât și pe site-urile inspectoratelor școlare, fiind păstrate online pentru o perioadă de doi ani.

Pentru a promova examenul, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiții (cumulat):

1. susținerea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;

2. susținerea tuturor probelor scrise și obținerea notei 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;

3. obținerea mediei 6 (cel puțin) la probele scrise (media notelor obținute la respectivele probe).

Alte informații

În zilele în care se desfășoară probele scrise, Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziția celor interesați, între orele 8:00 - 16:00 (excepție face ziua de vineri, 3 iulie, când intervalul de funcționare este cuprins între orele 8:00 - 14:00), linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncționalități privind organizarea/desfășurarea examenului.

Subiectele și baremul de corectare pentru fiecare probă scrisă vor fi publicate zilnic (în ziua probei), la ora 15:00, în secțiunea alocată examenului național de bacalaureat pe site-ul de profil.

Informații utile/suplimentare sunt disponibile în documentul publicat ► aici (în format pdf) și pe pagina de Facebook a Ministerului Educației și Cercetării.

Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a (EN VIII 2026) începe luni, 22 iunie, cu proba scrisă la limba și literatura română și continuă potrivit calendarului publicat mai jos.

Au fost înscriși pentru susținerea acestui examen, organizat în 2.956 de unități de învățământ/centre de examen, peste 148.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a (datele au fost transmise de către inspectoratele școlare județene).

Accesul elevilor în unitățile de învățământ/centre de examen este permis în intervalul orar 8:00 - 8:30. Aceștia trebuie să aibă asupra lor uun act de identitate valid și instrumente de scris cu cerneală sau pastă albastră pentru redactarea lucrărilor scrise. Pentru executarea schemelor și a desenelor se poate folosi și creion negru.

Probele încep la ora 9:00, când elevii vor primi broșura cu subiectele și hârtie ștampilată pentru ciorne (acolo unde este cazul, pot fi solicitate și pagini suplimentare).

Pentru fiecare probă scrisă, durata de rezolvare a subiectelor este de 120 de minute (două ore), calculate după completarea casetei de identificare (datele introduse de elevi vor fi verificate de asistenții din sălile de examen). Beneficiază de prelungirea timpului de lucru, cu maximum două ore, elevii pentru care s-a aprobat această solicitare de către Comisia Județeană/a Municipiului București de organizare a examenului, în baza prevederilor procedurii cu privire la asigurarea condițiilor de egalizare a șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz și tulburări de neurodezvoltare care susțin examenele naționale în anul 2026.

Reguli specifice

Este interzisă introducerea în sălile de examen a oricărui tip de materiale ajutătoare: manuale, dicționare, notițe, însemnări, cărți, ciorne, rezumate, culegeri etc., care pot fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum și a telefoanelor mobile și a instrumentelor electronice de calcul, de stocare de informații sau de comunicare.

Totodată, în sălile de examen nu pot fi introduse obiecte precum ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea, elevii având obligația de a lăsa aceste obiecte personale în sala de depozitare stabilită de comisia din unitatea de învățământ/centrul de examen. Cei care refuză depozitarea obiectelor în sala stabilită de comisie în acest scop nu vor fi acceptați în examen. Probele sunt monitorizate/înregistrate audio-video.

Elevii care susțin acest examen vor afla rezultatele (afișate online și în școli/centre de examen) în data de 1 iulie, până la ora 12:00. Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor au loc în zilele de 1 iulie, după prima afișare, în intervalul orar 14:00 - 18:00, respectiv în zilele de 2 și 3 iulie.

Elevii pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională. La momentul vizualizării lucrării/lucrărilor, elevii trebuie să fie însoțiți obligatoriu de un părinte/reprezentant legal. Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În egală măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă la depunerea unei/unor contestații.

Elevii care depun/transmit contestații completează, semnează și depun/transmit și o declarație-tip în care se menționează că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai elevilor.

Rezultatele finale vor fi afișate miercuri, 8 iulie.

Comunicarea rezultatelor se realizează anonimizat prin coduri individuale care înlocuiesc numele și prenumele, atât în centrele de examen, cât și pe site-ul evaluare.edu.ro, respectându-se Regulamentul general privind protecția datelor personale. Codurile individuale sunt distribuite elevilor pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută.

Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziția celor interesați linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncționalități privind desfășurarea Evaluării Naționale. Numărul va fi disponibil în zilele în care au loc probele scrise, între orele 8:00 - 16:30 (luni și miercuri). Subiectele și baremul de corectare vor fi publicate în fiecare zi cu probă scrisă, la ora 15:00, pe site-ul dedicat.

Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenților învățământului gimnazial, este media generală la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la probele din cadrul Evaluării Naționale.

BIROUL DE PRESĂ

Senatul României a votat astăzi Legea privind unele măsuri pentru digitalizarea și eficientizarea activității și stimularea investițiilor publice și private în domeniul cercetare-dezvoltare și inovare.

Legea (votată cu 82 de voturi pentru, 1 contra și 31 de abțineri) are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri privind digitalizarea și eficientizarea activității în domeniul cercetare-dezvoltare și inovare, precum și crearea și dezvoltarea unui mediu favorabil investițiilor publice și private în acest domeniu, prin implementarea unor soluții informatice și a unor mecanisme de interoperabilitate destinate gestionării programelor și proiectelor finanțate din fonduri publice.

Concret, este reglementată digitalizarea tuturor mecanismelor din CDI prin:

• operaționalizarea unui punct unic de contact electronic și instituirea obligativității utilizării de platforme informatice interoperabile pentru derularea competițiilor din CDI;

• asigurarea unei evaluări transparente pentru proiectele de cercetare și obligativitatea publicării rezultatelor cercetării;

• operaționalizarea Observatorului de Cercetare-Dezvoltare și Inovare în vederea monitorizării eficiente a politicilor publice;

• susținerea parteneriatului public-privat;

• simplificarea și uniformizarea regulilor și a procedurilor care guvernează diversele instrumente de implementare a strategiei naționale de cercetare-dezvoltare;

De asemenea, se înființează RoInovare, mecanism prin care se vor implementa programele destinate inovării și transferului tehnologic, se vor stimula investițiile private în domeniul CDI și se vor atrage fonduri europene pentru inovare.

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian:

„Această lege răspunde unei nevoi reale a sistemului românesc de cercetare-dezvoltare și inovare: reducerea birocrației, simplificarea procedurilor, creșterea transparenței și utilizarea instrumentelor digitale în gestionarea proiectelor și a programelor de cercetare. Înființarea punctului unic de contact electronic pentru toate competițiile de proiecte CDI, înființarea Observatorului de Cercetare, Dezvoltare și Inovare pentru elaborarea, monitorizarea și evaluarea politicilor CDI și adoptarea la nivelul fiecărei instituții care dorește finanțare publică a standardelor europene de excelență privind resursa umană din CDI sunt doar 3 dintre măsurile care vor cataliza acest proces de transformare digitală și eficientizare a ecosistemului național de CDI.

În același timp, legea creează premisele pentru atragerea unui volum mai mare de investiții publice și private, pentru dezvoltarea parteneriatelor dintre universități, institute de cercetare și mediul socioeconomic și pentru valorificarea mai eficientă a rezultatelor cercetării în beneficiul societății și al economiei românești. Înființarea Unității Centrale de Inovare, denumită și RoInovare, va contribui la stimularea acestui proces.

Subliniez faptul că aceste transformări fundamentale au loc prin reorganizări ale structurilor existente, profesionalizarea personalului implicat la nivel central și local și atragerea de finanțări nerambursabile.

Importanța acestui proiect este cu atât mai mare cu cât el reprezintă un jalon al Planului Național de Redresare și Reziliență, asociat unei valori de aproximativ un miliard de euro! Adoptarea sa transmite un semnal clar că România își respectă angajamentele și își asumă modernizarea acestui sector strategic, indiferent de contextul politic și de diferențele de viziune dintre forțele politice. Cercetarea, dezvoltarea și inovarea trebuie să rămână un proiect național.

Sper să fie o contribuție la dezvoltarea unui sistem național de cercetare, dezvoltare și inovare mai performant, mai transparent și mai atractiv pentru tineri și investiții, pe lângă evitarea penalizării de 972 de milioane de euro asociată neîndeplinirii acestui jalon PNRR.”

Legea urmează să parcurgă procedura legislativă completă, până la promulgarea de către Președintele României.

Ordinul pentru aprobarea probelor și a disciplinelor examenului național de bacalaureat 2030, pentru elevii care încep în anul 2026 clasa a IX-a, a fost trimis pentru publicare în Monitorul Oficial.

Ordinul aprobă lista probelor și a disciplinelor examenului național de bacalaureat începând cu anul 2030, în conformitate cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, pentru prima generație de absolvenți care va finaliza studiile liceale în baza noilor planuri-cadru și a programelor școlare aprobate începând cu anul școlar 2026 - 2027.

Necesitatea aprobării prezentului ordin derivă din:

• aplicarea prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 referitoare la structura examenului național de bacalaureat;

• necesitatea stabilirii într-o manieră predictibilă și transparentă a probelor și disciplinelor de examen, corelate cu noile planuri-cadru pentru învățământul liceal și cu specificul filierelor, profilurilor, specializărilor și calificărilor profesionale;

• asigurarea coerenței dintre curriculumul parcurs de elevi și evaluarea finală a competențelor dobândite la finalizarea învățământului liceal;

• clarificarea raportării programelor de examen la segmentele curriculare trunchi comun și curriculum de specialitate, în acord cu noua arhitectură curriculară;

• asigurarea unui interval adecvat pentru informarea elevilor, cadrelor didactice și unităților de învățământ asupra structurii examenului național de bacalaureat - 2030.

Anexa la ordin detaliază probele și disciplinele asociate examenului național de bacalaureat începând cu anul 2030 pentru toate filierele, profilurile, specializările și calificările profesionale din învățământul liceal, incluzând:

• probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;

• probele scrise comune, obligatorii sau la alegere;

• probele diferențiate specifice profilului, specializării sau calificării profesionale;

• disciplinele la alegere pentru proba F, vizând competențe de bază, în conformitate cu structura prevăzută de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Probele examenului de bacalaureat 2030 și disciplinele prevăzute, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023:

• probă de evaluare a competențelor de comunicare în limba română (proba A01, toate profilurile, toate specializările) - proba există și în prezent;

• probă de evaluare a competențelor de comunicare în limba maternă (proba A02, minorități) - proba există și în prezent;

• probă de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi moderne (proba B) - în prezent se evaluează competențele la o singură limbă modernă;

• proba de evaluare a competențelor digitale (proba C) - proba există și în prezent.

Probe scrise

• limba și literatura română, proba A1/A2/A3 (comună (A1), cu excepția: profilului umanist, specializarea filologie (A2), respectiv minorități (A3) - proba există și în prezent;

• limba și literatura maternă (proba D, minorități) - proba există și în prezent;

• două probe scrise obligatorii diferențiate (proba E), astfel:

• prima probă - filiera teoretică:

• pentru specializarea matematică-informatică - matematică;

• pentru specializarea științe ale naturii - probă la alegere între fizică, chimie și biologie;

• pentru specializarea științe sociale – istorie;

• pentru specializarea filologie - limba și literatura unei limbi de circulație internațională;

• prima probă- filiera tehnologică: probă specifică domeniului de pregătire;

• prima probă - filiera vocațională: una dintre disciplinele de specialitate;

(În actuala structură a bacalaureatului, această primă probă obligatorie diferențiată este proba obligatorie a profilului, matematică sau istorie.)

• a doua probă - filiera teoretică:

• pentru specializarea matematică-informatică - o disciplină la alegere între informatică, fizică, chimie, biologie;

• pentru specializarea științe ale naturii - o disciplină la alegere între fizică, chimie, biologie, matematică, informatică;

• pentru specializarea științe sociale - o disciplină la alegere între geografie, discipline socio-umane, religie;

• pentru specializarea filologie -o disciplină la alegere între istorie, geografie, discipline socio-umane, religie;

• a doua probă - filiera tehnologică: o disciplină relevantă pentru profilul real;

• a doua probă - filiera vocațională: o disciplină relevantă pentru profilul predominant al specializării;

(În actuala structură a bacalaureatului, această a doua probă obligatorie diferențiată este proba la alegere.)

• o probă scrisă de evaluare a competențelor de bază (proba F), la alegere:

• pentru profilul real: o disciplină la alegere între istorie, geografie, discipline socio-umane, religie

• pentru profilul umanist: o disciplină la alegere între matematică, fizică, chimie, biologie

• pentru filiera tehnologică - una dintre disciplinele de la profilul real/uman, complementar cu disciplinele alese la proba E

• pentru filiera vocațională - una dintre disciplinele de la profilul real/uman, complementar cu disciplinele alese la proba E

(Această probă nu există în actuala structură a bacalaureatului și este o probă complementară profilului.)

Important: probele de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi moderne (proba B), proba de evaluare a competențelor digitale (proba C) și proba de evaluare a competențelor de bază (proba F) sunt prevăzute a se desfășura în timpul anului școlar (conform prevederilor Legii nr. 198/2023).

Având în vedere reglementările legale, precizăm că orice modificare a probelor/disciplinelor examenului național de bacalaureat 2030 implică modificarea, în prealabil, a Legii învățământului preuniversitar nr. 198, aprobată de Parlamentul României în anul 2023.

Probele de evaluare a competențelor din cadrul primei sesiuni (iunie - iulie) a examenului național de bacalaureat 2026 se desfășoară în intervalul 8 - 17 iunie în conformitate cu următorul calendar:

• 8 - 10 iunie: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română [proba A];

• 10 - 11 iunie: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă [proba B];

• 11 - 12 iunie: Evaluarea competențelor digitale [proba C];

• 15 - 17 iunie: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională [proba D].

Potrivit datelor înregistrate și furnizate de comisiile județene/comisia ISMB de organizare a examenului, sunt așteptați să susțină examenul în prima sesiune (toate probele sau, în funcție de rezultatele obținute în sesiunile anterioare și recunoscute ca atare, doar probele nepromovate) peste 130.000 de candidați (absolvenți de liceu din promoția curentă și din seriile anterioare).

Evaluarea competenţelor lingvistice pentru limba română, limba maternă şi limba modernă, precum şi a celor digitale se realizează, pentru fiecare candidat, de către doi profesori examinatori (cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă și un alt cadru didactic de aceeaşi specialitate din unitatea de învăţământ). În situațiile în care această condiție nu poate fi îndeplinită sau în cazurile în care cadrele didactice se află în incompatibilitate, profesorii examinatori vor fi selectaţi din alte școli.

Rezultatele obţinute de fiecare candidat la probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, în limba maternă și într-o limbă de circulaţie internaţională se exprimă prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător, în concordanță cu grilele naționale sau europene (așadar, nu se acordă note sau calificative de tip admis/respins).

În același mod, rezultatele evaluării la proba de evaluare a competenţelor digitale se exprimă, de asemenea, prin stabilirea nivelului de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu şi în conformitate cu prevederile metodologiei de examen.

Se interzice candidaților la examenul de bacalaureat să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop.

În sălile de examen, candidații nu pot avea, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și în alte obiecte de depozitare personale sau în băncile în care sunt așezați în săli, telefoane mobile, căști audio, dispozitive tip IoT, precum și orice alte mijloace electronice de calcul sau de comunicare ce permit conectarea la internet/la rețele de socializare, ce ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicarea cu alți candidați/asistenți din centrul/centrele de examen sau cu exteriorul. De asemenea, sunt interzise comunicarea între candidați sau cu exteriorul, copierea, transmiterea de materiale care permit copiatul sau schimbul între ei a foilor din lucrare, ciornelor, notițelor sau de materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

Candidații care încalcă regulile de acces și de participare la examen sunt eliminați, indiferent dacă materialele/obiectele au fost folosite sau nu, dacă au fost introduse de aceștia sau de alți candidați, de către cadrele didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit sau au transmis respectivele materiale.

Probele sunt monitorizate/înregistrate audio-video.

În situația în care un candidat refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse la una dintre probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale, se consideră că nu a susţinut proba.

Reprezentanţii presei au acces în unităţile de învăţământ liceal care organizează probe de evaluare a competenţelor lingvistice și digitale sau în centrele de examen doar cu avizul preşedintelui comisiei şi însoţiţi de un membru al comisiei, exclusiv înainte de începerea sau după încheierea probelor. Pentru realizarea materialelor specifice (înregistrări/fotografii/preluări de imagini etc.) este necesar acceptul persoanelor care apar în acele materiale.

Susţinerea probelor de evaluare a competenţelor este una dintre condițiile obligatorii pentru promovarea examenului de bacalaureat.

Probele scrise din sesiunea iunie - iulie 2026 vor începe luni, 29 iunie - Limba şi literatura română (vom reveni în perioada următoare cu un comunicat de presă dedicat desfășurării acestora).

BIROUL DE PRESĂ

Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, anunță lansarea în proces de transparență instituțională a unui nou set de 175 de programe școlare pentru învățământul liceal, elaborate în cadrul procesului de reformă curriculară. Acesta completează programele școlare aprobate anterior prin Ordinul ministrului educației nr. 6.930/2025 (87 de programe), prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3.224/2026 (3 programe) și prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3.716/2026 (320 de programe).

Cele 175 de programe școlare propuse pentru consultare publică vizează următoarele categorii:

A. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculumul de specialitate (CS) pentru învățământul liceal, filiera vocațională, profilul pedagogic

Au fost elaborate 67 de programe școlare pentru disciplinele de specialitate din curriculumul de specialitate (CS), aferente filierei vocaționale, profilului pedagogic, pentru toate cele cinci specializări:

• educație timpurie;

• pedagogia învățământului primar;

• pedagogie generală;

• mediere școlară;

• pedagogia educației nonformale.

B. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și/sau în curriculumul de specialitate (CS)

Au fost elaborate 23 de programe școlare pentru disciplinele:

• Fizică;

• Biologie;

• Istorie;

• Psihologie;

• Sociologie;

• Filosofie;

• Studii sociale;

• Economie și educație antreprenorială.

C. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculumul de specialitate (CS) pentru filiera tehnologică

Au fost elaborate 24 de programe școlare pentru curriculumul de specialitate aferent clasei a X-a, pentru toate profilurile și principalele domenii de pregătire profesională din filiera tehnologică, inclusiv:

• construcții, instalații și lucrări publice;

• electric;

• electromecanică;

• mecanică;

• agricultură;

• industrie alimentară;

• turism și alimentație;

• economic;

• comerț;

• protecția mediului;

• electronică automatizări;

• producție media.

D. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (tc) și/sau curriculumul de specialitate (CS) - învățământ în limba minorităților naționale

Au fost elaborate 40 de programe școlare pentru limba și literatura maternă, precum și pentru discipline de specialitate destinate învățământului liceal în limbile minorităților naționale, inclusiv:

• limba bulgară;

• limba cehă;

• limba germană;

• limba maghiară;

• limba neogreacă;

• limba rromani;

• limba sârbă;

• limba slovacă;

• limba turcă;

• limba ucraineană.

E. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și/sau curriculumul de specialitate (CS) - limbi moderne

Au fost elaborate 8 programe școlare pentru limbile moderne, inclusiv pentru clasele cu predare a limbii moderne în regim bilingv, în baza acordurilor inter guvernamentale precum și pentru discipline nonlingvistice, inclusiv:

• limba chineză;

• limba ebraică;

• limba engleză

• limba franceză, inclusiv bilingv;

• limba italiană, inclusiv bilingv;

• limba portugheză;

• limba spaniolă, inclusiv bilingv;

• limba turcă.

F. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculumul de specialitate (CS) - filiera teoretică și filiera vocațională

Au fost elaborate 7 programe școlare pentru discipline din curriculumul de specialitate, precum:

• literatură universală;

• ȘTIAM;

• istoria baletului;

• repertoriu individual

G. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și/sau în  curriculumul de specialitate (CS)

Au fost elaborate 6 programe școlare pentru următoarele discipline:

• limba și literatura română, clasele a X-a  - a XII-a;

• limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară, clasele a IX-a - a XII-a.

H. Ccontinuitatea procesului de elaborare curriculară

Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, precizează că procesul de elaborare și aprobare a programelor școlare pentru învățământul liceal continuă, urmând noi etape de consultare publică și aprobare, în vederea completării integrale a curriculumului aferent noilor planuri-cadru pentru liceu, inclusiv pentru învățământul liceal special.

Eventualele propuneri și observații pot fi  trimise în următoarele 10 zile calendaristice pe adresa de e-mail consultare @ rocnee.ro. 

De asemenea, opiniile și eventualele propuneri se pot transmite prin completarea formularelor de tip google forms, disponibile ► aici (pentru publicul larg), respectiv ► aici (pentru cadrele didactice). 

Proiectele supuse procesului de consultare/transparență sunt publicate ► AICI.

BIROUL DE PRESĂ

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a participat luni, 11 mai, la reuniunea Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, în formatul dedicat educației, eveniment desfășurat sub egida Președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene, cu participarea doamnei Roxana Mînzatu, Vicepreședintă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

În cadrul reuniunii au fost aprobate următoarele documente: Abordarea generală parțială privind propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Erasmus+ pentru perioada 2028 - 2034 și de abrogare a Regulamentelor (UE) 817/2021 și (UE) 888/2021, respectiv proiectul de Concluzii ale Consiliului UE privind profesorii în era inteligenței artificiale. 

România consideră viitorul program Erasmus+ 2028 - 2034 un instrument strategic pentru consolidarea mobilității educaționale și a cooperării europene. Noua structură a programului va contribui la creșterea calității, relevanței și rezilienței sistemelor de educație din Europa. De asemenea, România a susținut inițiativa Comisiei Europene privind dezvoltarea talentelor și promovarea excelenței, considerată esențială pentru creșterea competitivității Uniunii Europene la nivel global. Erasmus+ va continua să sprijine alianțele universităților europene și colaborarea cu alte programe europene, precum Orizont Europa și Fondul European pentru Competitivitate.

Concluziile privind rolul profesorilor în era inteligenței artificiale subliniază impactul acesteia asupra educației și nevoia dezvoltării continue a competențelor digitale ale profesorilor și elevilor. Totodată, sunt evidențiate schimbările produse în procesele de învățare, în activitatea didactică și în gestionarea sarcinilor administrative. Documentul adoptat de Consiliu promovează integrarea responsabilă, echitabilă și eficientă a inteligenței artificiale în școli. România a susținut valorificarea potențialului AI pentru stimularea creativității, inovării pedagogice și personalizării procesului educațional, prin resurse adaptate nevoilor elevilor și trasee de învățare mai flexibile și incluzive. În același timp, ministerul consideră că noile tehnologii trebuie să sprijine activitatea profesorilor, fără a înlocui rolul lor esențial sau autonomia profesională.

Athena Michaelidou, ministrul Educației, Tineretului și Sportului din Cipru, și ministrul Mihai Dimian. 
Cipru deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2026.

Ministrul Mihai DImian și James Lawless, ministrul pentru Învățământ Superior, Cercetare, Inovare și Știință din Irlanda. 
Irlanda va prelua Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 iulie-31 decembrie 2026.

Ministrul Mihai DImian și Christoph Wiederkehr, ministrul federal al Educației din Austria

Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, și ministrul Mihai DImian

Ministrul Mihai Dimian a avut discuții cu omologii săi din Cipru, Irlanda și Austria și a luat parte la dezbaterea cu tema „Competențele de bază și Spațiul european al educației: construirea de punți către viitor”. În intervenția sa, ministrul român al Educației și Cercetării a precizat că „reducerea disparităților, în special între mediul urban și rural, consolidarea parcursurilor de învățare pe tot parcursul vieții și asigurarea unei alinieri mai strânse la nevoile pieței muncii rămân priorități esențiale, pe baza cărora poate fi construit un sistem de educație și formare orientat spre viitor și rezilient”. În același timp, demnitarul a reamintit faptul că România participă la clusterul european de consiliere reciprocă pentru competențe de bază, inițiativă care va contribui la dezvoltarea viitorului mecanism de sprijin al Comisiei Europene în domeniul competențelor de bază.

În marja reuniunii, ministrul Mihai Dimian a avut o întâlnire cu Oksen Lisovyi, ministrul Educației și Științei din Ucraina, în cadrul căreia a subliniat importanța asigurării continuității și disponibilității învățământului liceal în limba română în toate regiunile din Ucraina locuite de minoritatea română. Dialogul între cei doi miniștri a oferit ocazia de a prezenta măsurile, inclusiv de ordin legislativ, promovate de autoritățile din Ucraina în sprijinul învățământului liceal în limba română, precum și oportunitățile de colaborare în acest domeniu.

În același comtext, ministrul Mihai Dimian a avut o discuție cu Giuseppe Valditara, ministrul Educației și Meritului din Italia, despre participarea României la evenimentele promovate în zona mediteraneeană în domeniul învățământului profesional și tehnic.

Au fost stabilite cifrele de școlarizare aferente anului școlar și universitar 2026 - 2027 pentru copii/elevi/studenți, pentru etnicii români din afara granițelor, cetățeni români cu domiciliul stabil în străinătate și pentru cetățeni străini în baza documentelor bilaterale. Acestea sunt repartizate pe niveluri de pregătire, forme și tipuri de învățământ.

Câteva aspecte punctuale, reglementate prin prezentul act normativ:

Comparativ cu anul școlar precedent, sunt avute în vedere, în principal, o serie de suplimentări, astfel:

• cu 50.000 de locuri la învățământul liceal clasa a IX-a învățământ cu frecvență zi prin preluarea fostei rute profesionale în liceul tehnologic, măsură prevăzută în noua lege a învățământului preuniversitar, prin urmare numărul total de locuri crește la 184.000;

• cu 5.000 de locuri la învățământul liceal clasa a XI-a învățământ cu frecvență seral, an de început;

• cu 5.000 de locuri la învățământul liceal XI-a învățământ cu frecvență zi/seral, învățământ dual;

• cu 2.000 de locuri la clasa a IX-a cu frecvență zi/seral și frecvență redusă, respectiv 1.500 de locuri la clasa a XI - a învățământ cu frecvență zi/seral și frecvență redusă în învățământul special.

Cifrele de școlarizare țin cont de efectivele de copii/elevi pentru fiecare nivel de învățământ. De asemenea, acestea asigură cuprinderea tuturor copiilor/elevilor din învățământul obligatoriu în sistemul de învățământ preuniversitar, pe nivelul și forma de educație corespunzătoare vârstei și dezvoltării psihomotorii a acestora, accesul absolvenților unui anumit nivel de învățământ la un nivel superior celui absolvit și o alocare echilibrată a locurilor pentru învățământul liceal și postliceal.

Cifra totală de școlarizare pentru învățământul preuniversitar a fost stabilită având în vedere mai mulți factori între care analiza datelor rezultate în urma centralizării propunerilor inspectoratelor școlare, evoluția demografică și fluxurile de intrări-ieșiri în sistemul educațional.

În ceea ce privește învățământul superior, la fundamentarea cifrelor de școlarizare pentru ciclurile de licență, master și doctorat s-au luat în calcul mai mulți factori între care: propunerile Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior, numărul estimat al absolvenților de liceu cu diplomă de bacalaureat din promoția 2026, respectiv a numărului de absolvenți din promoțiile anterioare, țintele europene din Spațiul European al Educației 2021 - 2030, corelarea ofertei cu cerințele angajatorilor și ale pieței muncii.

Comparativ cu anul universitar 2025 - 2026, în anul universitar 2026 - 2027 sunt avute în vedere următoarele intervenții:

• Licență: suplimentarea cu 1781 de locuri;

• Masterat: suplimentarea cu 502 locuri;

• Doctorat: suplimentarea cu 113 locuri.

Cifrele de școlarizare au caracter maximal, se vor încadra în finanțarea aprobată pentru anul financiar 2026 și vor respecta previziunea bugetară 2026 - 2027. Defalcarea pe județe și pe instituții de învățământ superior se realizează de Ministerul Educației și Cercetării prin ordin de ministru, ulterior aprobării în ședința de Guvern.

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a participat luni, 11 mai, la reuniunea Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, în formatul dedicat educației, eveniment desfășurat sub egida Președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene, cu participarea doamnei Roxana Mînzatu, Vicepreședintă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

În cadrul reuniunii au fost aprobate următoarele documente: Abordarea generală parțială privind propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Erasmus+ pentru perioada 2028 - 2034 și de abrogare a Regulamentelor (UE) 817/2021 și (UE) 888/2021, respectiv proiectul de Concluzii ale Consiliului UE privind profesorii în era inteligenței artificiale. 

România consideră viitorul program Erasmus+ 2028 - 2034 un instrument strategic pentru consolidarea mobilității educaționale și a cooperării europene. Noua structură a programului va contribui la creșterea calității, relevanței și rezilienței sistemelor de educație din Europa. De asemenea, România a susținut inițiativa Comisiei Europene privind dezvoltarea talentelor și promovarea excelenței, considerată esențială pentru creșterea competitivității Uniunii Europene la nivel global. Erasmus+ va continua să sprijine alianțele universităților europene și colaborarea cu alte programe europene, precum Orizont Europa și Fondul European pentru Competitivitate.

Concluziile privind rolul profesorilor în era inteligenței artificiale subliniază impactul acesteia asupra educației și nevoia dezvoltării continue a competențelor digitale ale profesorilor și elevilor. Totodată, sunt evidențiate schimbările produse în procesele de învățare, în activitatea didactică și în gestionarea sarcinilor administrative. Documentul adoptat de Consiliu promovează integrarea responsabilă, echitabilă și eficientă a inteligenței artificiale în școli. România a susținut valorificarea potențialului AI pentru stimularea creativității, inovării pedagogice și personalizării procesului educațional, prin resurse adaptate nevoilor elevilor și trasee de învățare mai flexibile și incluzive. În același timp, ministerul consideră că noile tehnologii trebuie să sprijine activitatea profesorilor, fără a înlocui rolul lor esențial sau autonomia profesională.

Athena Michaelidou, ministrul Educației, Tineretului și Sportului din Cipru, și ministrul Mihai Dimian. 
Cipru deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2026.

Ministrul Mihai DImian și James Lawless, ministrul pentru Învățământ Superior, Cercetare, Inovare și Știință din Irlanda. 
Irlanda va prelua Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 iulie-31 decembrie 2026.

Ministrul Mihai DImian și Christoph Wiederkehr, ministrul federal al Educației din Austria

Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, și ministrul Mihai DImian

Ministrul Mihai Dimian a avut discuții cu omologii săi din Cipru, Irlanda și Austria și a luat parte la dezbaterea cu tema „Competențele de bază și Spațiul european al educației: construirea de punți către viitor”. În intervenția sa, ministrul român al Educației și Cercetării a precizat că „reducerea disparităților, în special între mediul urban și rural, consolidarea parcursurilor de învățare pe tot parcursul vieții și asigurarea unei alinieri mai strânse la nevoile pieței muncii rămân priorități esențiale, pe baza cărora poate fi construit un sistem de educație și formare orientat spre viitor și rezilient”. În același timp, demnitarul a reamintit faptul că România participă la clusterul european de consiliere reciprocă pentru competențe de bază, inițiativă care va contribui la dezvoltarea viitorului mecanism de sprijin al Comisiei Europene în domeniul competențelor de bază.

În marja reuniunii, ministrul Mihai Dimian a avut o întâlnire cu Oksen Lisovyi, ministrul Educației și Științei din Ucraina, în cadrul căreia a subliniat importanța asigurării continuității și disponibilității învățământului liceal în limba română în toate regiunile din Ucraina locuite de minoritatea română. Dialogul între cei doi miniștri a oferit ocazia de a prezenta măsurile, inclusiv de ordin legislativ, promovate de autoritățile din Ucraina în sprijinul învățământului liceal în limba română, precum și oportunitățile de colaborare în acest domeniu.

În același comtext, ministrul Mihai Dimian a avut o discuție cu Giuseppe Valditara, ministrul Educației și Meritului din Italia, despre participarea României la evenimentele promovate în zona mediteraneeană în domeniul învățământului profesional și tehnic.

Ministerul Educației și Cercetării a organizat, în data de 8 mai 2026, sub patronajul OCDE, la Colegiul Național „Ion Creangă” din București, workshopul internațional Integrating financial education in the school curriculum: from theory to practice - peer learning, dedicat schimbului de bune practici privind educația financiară din România.

Evenimentul, la care au participat reprezentanți din România și alte 9 țări (Armenia, Bosnia și Herzegovina, Bulgaria, Croația, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord și Țările de Jos), s-a desfășurat în cadrul Programului multilateral de cooperare Constituency Programme of the Netherlands’ Ministry of Finance, prin care OECD/INFE oferă asistență tehnică în implementarea de programe de educație financiară mai multor țări.

Workshopul a reunit membri ai OECD/INFE, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării și ai partenerilor, decidenți, inspectori, experți în educație financiară din învățământul preuniversitar și superior, cadre didactice și elevi, iar dezbaterea s-a concentrat pe evidențierea bunelor practici legate de integrarea educației financiare în curriculumul școlar din România. În deschidere au luat cuvântul Sorin Ion, Secretarul de Stat pentru învățământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, Miles Larbey, OCDE, șeful departamentului Consumer Protection Education and Inclusion și Christian Mijer, directorul programului Money Wise, Ministerul Finanțelor din Țările de Jos.

Evenimentul a inclus dezbateri în plen și prezentări ale reprezentanților MEC și ai partenerilor, ale cadrelor didactice, formatorilor, experților și elevilor, precum și organizarea de grupuri de lucru pe următoarele teme:

• provocările și beneficiile introducerii educației financiare în curriculumul obligatoriu și opțional românesc;
• formarea cadrelor didactice și dezvoltarea de resurse de predare-învățare-evaluare în domeniul educației financiare.

Sesiunile au fost urmate de concluzii și un schimb de bune practici între participanții internaționali.

Evenimentul s-a desfășurat în contextul implementării Strategiei Naționale de Educație Financiară din România 2024 - 2030, document programatic, elaborat în parteneriat între Ministerul Educației și Cercetării (în calitate de coordonator), Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Asociația Română a Băncilor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cu implicarea altor părți interesate. Workshopul s-a derulat în contextul asistenței tehnice furnizate României de către OECD/INFE și a evidențiat oportunitatea participării elevilor români, pentru prima dată, la modulul de testare a cunoștințelor de educație financiară din cadrul PISA 2029.

Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, 8 mai, Hotărârea pentru repartizarea pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ a sumei prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2026 (Legea nr. 43) pentru finanţarea Programului naţional „Masă sănătoasă".

Astfel, în anul curent, suma alocată programului este de 1.531 de miliarde de lei.

Față de anul 2025:

• bugetul a fost majorat cu aproape 40% (de la 1,139 la 1,531 miliarde de lei);

• sunt păstrate unitățile de învățământ beneficiare în anul 2025 (la care s-au adăugat elevii/preșcolarii din unitățile care au fuzionat cu școli/grădinițe în care se derula programul), numărul beneficiarilor, în anul 2026, fiind estimat la peste 540.000;

• a fost majorată alocarea zilnică în raport cu rata inflației;

• au fost create mecanisme financiare, astfel încât programul să se poată derula din primele zile ale anului 2026.

Programul Național „Masă sănătoasă” se adresează preșcolarilor și elevilor prezenți la activitățile didactice, pe perioada cursurilor, conform structurii anului școlar, și constă în acordarea zilnică, în mod gratuit, a unui suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, într-un pachet alimentar (în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată). 

BIROUL DE PRESĂ

În perioada 7 - 8 mai 2026, mnistrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, participă la Conferința aniversară a Institutului Universitar European (IUE), cu prilejul celebrării a 50 de ani de activitate.

Evenimentul, organizat la Florența, reunește reprezentanți ai instituțiilor europene, miniștri ai statelor membre ale IUE, studenți, reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile, alumni, autorități locale și elevi din liceele florentine.

În cadrul ceremoniei de deschidere, organizată joi, 7 mai 2026, au intervenit Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European, António Costa, Președintele Consiliului European, António José Martins Seguro, președintele Republicii Portugalia. Au transmis mesaje Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Nadia Calviño, președinta Băncii Europene de Investiții, și Nicușor Dan, președintele României. În cadrul acestei sesiuni, ministrul Educației și Cercetării a susținut o alocuțiune alături de Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire. În intervenția sa, a reafirmat angajamentul României de a sprijini misiunea și valorile Institutului, apreciind contribuția acestuia la promovarea unor cercetări relevante în domenii de interes pentru dezvoltarea Uniunii Europene.

Menționăm că România deține în acest an președinția rotativă a Consiliului Superior al IUE.

În cadrul ceremoniei a fost transmis un mesaj și din partea președintelui României și a fost înmânată distincția Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer, Categoria H - „Cercetarea științifică”, conferită prin decret prezidențial, în semn de înaltă apreciere pentru contribuția remarcabilă la dezvoltarea cercetării academice europene, pentru excelența în educație și pentru formarea generațiilor de specialiști în domeniul studiilor europene.

Ministrul Mihai Dimian a deschis și a participat la Summitul ministerial cu tema „Universități pentru viitor. Învățământul superior și cercetarea în procesul de reimaginare a Europei”. Evenimentul s-a desfășurat în prezența vicepreședintei executive a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, precum și a miniștrilor și a reprezentanților acestora din cele 24 de state membre ale IUE. Discuțiile s-au concentrat asupra rolului universităților în abordarea provocărilor contemporane, precum inteligența artificială și suveranitatea digitală, securitatea și prosperitatea, sustenabilitatea și incluziunea socială.

În marja reuniunii, a fost adoptată Declarația de la Florența, document care reafirmă rolul universităților ca piloni ai libertății academice, ai rezilienței democratice și ai inovării. Declarația lansează totodată o invitație la o dezbatere europeană amplă privind rolul învățământului superior în contextul transformărilor actuale, în perspectiva Conferinței ministeriale a Spațiului european al învățământului superior (Procesul Bologna), programată la Iași și Chișinău în mai 2027.

***

Fondat în 1976, Institutul Universitar European este unul dintre cele mai importante centre de cercetare și educație la nivel european, reunind 24 de state membre și contribuind, de-a lungul timpului, la formarea unor generații de experți implicați activ în dezvoltarea politicilor Uniunii Europene. Instituția oferă programe de masterat, doctorat și postdoctorat și funcționează în baza unui tratat internațional, fiind finanțată de statele membre și de Comisia Europeană. România a devenit stat membru al IUE în anul 2009, consolidându-și astfel implicarea în rețeaua academică europeană și în procesele de reflecție strategică privind viitorul Europei. Reprezentanții României în Consiliul Superior al Institutului sunt prof. univ. dr Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), care exercită în prezent și calitatea de Președinte al Consiliului Superior al Institutului, respectiv conf. univ. dr Sorin Costreie, consilier prezidențial.

Astăzi, 6 mai 2026, Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică Metodologia privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat.

Metodologia se aplică unităților de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv unităților de învățământ special și centrelor școlare pentru educație incluzivă și reglementează organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct, numirea și eliberarea din funcție a acestora.

La concursul pentru ocuparea funcției de director sau de director adjunct pot participa cadre didactice titulare în învățământul preuniversitar cu o vechime în învățământ de minimum 5 ani. Toate condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ pentru înscrierea la concurs sunt prezentate în documentul pus în consultare.

Documentele necesare înscrierii la concurs se încarcă în aplicația informatică dedicată.

Probele din cadrul concursului pentru ocuparea funcţiilor de director și de director adjunct din unitățile de învățământ sunt următoarele:

• proba pentru evaluarea de competențe, în cadrul căreia se testează capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului. Constă în rezolvarea de către candidați, în maximum 60 de minute, a unui test standardizat cu 20 de itemi, cu un singur răspuns corect (fiecare item corect rezolvat se notează cu 0,5 puncte). Evaluarea se realizează prin utilizarea platformei informatice. Candidatul este declarat „promovat” dacă a obținut cel puțin nota 6. Proba este eliminatorie, nota obținută nu se include în media finală. Nota obținută poate fi contestată în termen de 2 de ore de la comunicarea rezultatelor;

• proba scrisă, în cadrul căreia se evaluează cunoștințele de management şi legislație școlară. Constă în rezolvarea de către candidați, în maximum 90 de minute, a unui test standardizat cu 25 de itemi, cu un singur răspuns corect. Fiecare item corect rezolvat se notează cu 0,4 puncte. Evaluarea se realizează automat, prin utilizarea platformei informatice. Candidatul este declarat ”promovat” dacă a obținut cel puțin nota 7. Nota obținută poate fi contestată în termen de 2 de ore de la comunicarea rezultatelor.

Subiectele sunt elaborate de Centrul Național pentru Curiculum și Evaluare și Institutul pentru Științele Educației, în colaborare cu experți în domeniul științelor educației și specialiști în psihometrie, selectați în baza unei proceduri proprii și numiți prin ordin al ministrului educației și cercetării.

• proba de interviu, cu următoarele etape:

  • evaluarea administrativă a proiectului managerial și a planului de acțiune realizat de candidat pentru unitatea de învățământ la care candidează (pe baza grilei de evaluare prevăzută la anexa nr. 6 la prezentul proiect de metodologie). Candidatul este declarat „promovat” dacă a obținut cel puțin nota 7. Proba este eliminatorie, nota obținută nu se include în media finală.

  • evaluarea capacităților și aptitudinilor personale, a competențelor digitale și a abilităților de rezolvare a unor situații-problemă, precum și evaluarea calității susținerii planului managerial (pe baza grilei de evaluare prevăzută la anexa nr. 7 la prezentul proiect de metodologie). 

Interviul are durata de cel mult 45 de minute pentru fiecare candidat, care este evaluat prin note de la 0 la 10, nota finală fiind media aritmetică a notelor acordate de către fiecare membru al comisiei de evaluare.

Calendarul desfășurării fiecărei sesiuni de concurs și bibliografia pentru concurs se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării.

Inspectoratul școlar are obligația de a anunța, în presă și pe site-ul propriu, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de data la care se desfășoară prima probă de concurs, funcțiile de director și de director adjunct vacante din unitățile de învățământ pentru care se organizează concurs.

Documentul supus consultării publice, precum și informații privind modalitatea de a transmite feedback sunt disponibile ► aici.

În ședința de Guvern de astăzi, 5 mai, a fost aprobată modificarea Hotărârii de Guvern nr. 68/2024 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat. De asemenea, au fost aprobate modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 69/2024 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar particular și confesional acreditate și autorizate fără taxă.

Pentru anul 2026, valoarea costului standard aprobată pentru coeficientul 1 aferent cheltuielilor materiale (formare continuă și cheltuieli cu bunuri și servicii) este de 750 de lei, în creștere cu 6,5% față de anul 2025, în conformitate cu rata inflației luată în calcul în cadrul Legii bugetului de stat.

Pentru anul 2026, valoarea costului standard aprobată pentru coeficientul 1 aferent cheltuielilor cu salariile este de 9.620 de lei, menținându-se la un nivel constant, comparativ cu anul 2025.

Informații privind modificările propuse

Analiza execuției bugetare pentru anii 2024 și 2025 a evidențiat că au fost necesare ajustări bugetare pe parcursul anului financiar, ajustări care relevă discrepanțe sistematice între mediul urban și mediul rural în ceea ce privește raportul dintre bugetul alocat și execuția efectivă. Mai precis, analizând raportul dintre execuția bugetară și bugetul alocat inițial pe baza standarului de cost și a coeficienților de diferențiere pentru anul 2024, respectiv 2025, s-a constatat că diferența dintre mediile rural și urban a fost mai mare de 10% din suma alocată urbanului, atât în anul 2024, cât și în anul 2025.

Pentru reducerea dezechilibrului existent între finanțarea acordată pe baza standardului de cost și a coeficienților de diferențiere între mediul rural și mediul urban și pentru asigurarea unei finanțări echilibrate rural-urban, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP) a propus recalibrarea coeficienților de diferențiere aferenți costului standard, cu excepția nivelului de învățământ gimnazial (pentru învățământul gimnazial coeficienții de diferențiere rămân 1 pentru urban, respectiv 1,15 pentru rural). O astfel de abordare permite reducerea abaterilor între bugetul inițial și execuția efectivă, fără impact asupra nivelului costului standard unitar per elev.

Recalibrarea are ca scop alinierea execuției bugetare între mediul rural și mediul urban, creșterea predictibilității financiare și reflectarea mai fidelă a costurilor reale ale procesului educational si reduce necesitatea unor ajustări bugetare pe parcursul anului financiar.

BIROUL DE PRESĂ

În ședința Guvernului de astăzi, 5 mai 2026, a fost aprobată ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea OUG nr. 58/2023, cu modificările și completările ulterioare, în vederea acomodării prevederilor Programului Educație și Ocupare 2021 - 2027.

Ordonanța stabilește cadrul legal pentru acordarea unei prime de carieră didactică, pentru anul școlar/universitar 2025 - 2026, în valoare de 1.500 de lei pe suport electronic, pentru susținerea în cariera didactică.

Beneficiari: personalul din învățământul preuniversitar de stat, cadre didactice, didactice auxiliare, aflate în activitate în anul școlar 2025 - 2026, precum și personalul didactic cu grad didactic de conferențiar, șef de lucrări/lector și asistent universitar, personalul didactic auxiliar, din sistemul de învățământ universitar, aflat în activitate în anul 2025 - 2026.

Prima se acordă pentru:

• participare la cursuri de pregătire profesională acreditate de MEC (minimum 65% din valoarea sprijinului);

• achiziționarea de cărți de specialitate;

• alte cheltuieli necesare derulării actului educațional.

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian:

„Mă bucur că am reușit să identificăm o soluție din fonduri europene pentru ca acest sprijin să fie acordat în continuare profesorilor. Mai mult de jumătate din suma alocată trebuie să fie folosită pentru formarea profesională și cred că este o oportunitate să abordăm dificultăți cu care ne confruntăm de mai mulți ani în sistemul de învățământ, cum ar fi formarea cadrelor didactice în zona incluziunii copiilor cu cerințe educaționale speciale, a utilizării tehnologiilor digitale din laboratoarele nou dezvoltate și a inteligenței artificiale pentru eficientizarea activităților desfășurate, în zona prevenției adicțiilor în rândul tinerilor sau a educației antreprenoriale și financiare. Am încredere că fiecare profesor va analiza cu atenție provocările cu care se confruntă în activitatea profesională și va opta pentru cursuri de pregătire care să răspundă cel mai bine acestor provocări.”

Prima se poate utiliza până la 31 august (învățământ preuniversitar)/30 septembrie (învățământ universitar) - sfârșitul anului școlar, respectiv sfârșitul anului universitar 2025 - 2026

Bugetul măsurii de susținere: 413.778.660 lei (cu sursă de finanțare din fonduri europene nerambursabile).

Număr estimativ de beneficiari: 267.000 de persoane, număr rezultat din totalul beneficiarilor primelor de carieră didactic din ultimii doi ani.

Lista cheltuielilor privind achiziționarea de cărți de specialitate, precum și alte categorii de cheltuieli asimilate acestora și alte cheltuieli necesare derulării actului educațional, în legătura directă cu activitatea didactică, va fi stabilită, după intrarea în vigoare a ordonanței, prin ordin al Ministrului Educației și Cercetării.

Lista cursurilor de pregătire profesională acreditate și complementare naționale, precum și a cursurilor avizate de MEC este disponibilă pe site-ul ministerului și poate fi actualizată pe durata desfășurării proiectului.

Ministerul Educației și Cercetării anunță aprobarea prin ordinul nr. 3.716/2026 a unui nou set de 320 de programe școlare pentru învățământul liceal, elaborate în cadrul procesului de reformă curriculară. Acest set completează cele 90 de programe școlare deja aprobate.

Cele 320 de programe școlare (trimise deja pentru publicare în Monitorul Oficial) vizează următoarele categorii:

A. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și/sau în curriculumul de specialitate  (CS) din aria curriculară matematică și științe ale naturii, respectiv aria tehnologii

Au fost aprobate 10 de programe școlare pentru:

• Matematică (CS) pentru filiera tehnologică, toate profilurile și calificările;

• Matematică aplicată:

  • în științe sociale (profil umanist);

  • în arhitectură (profil artistic);

• Tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC), trunchi comun, clasele a X-a - a XII-a, pentru toate filierele.

B. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și în curriculumul de specialitate (CS) - studiul unei limbi moderne în regim intensiv

În cadrul acestui grupaj au fost aprobate 3 programe școlare pentru studiul limbilor moderne L1 și L2, în regim intensiv, după cum urmează:

• limba chineză;

• limba engleză;

• limba franceză;

• limba italiană;

• limba portugheză;

• limba spaniolă;

• limba rusă;

• limba turcă.

C. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculum de specialitate (CS) pentru filiera vocațională, profilul teologic, toate specializările

Au fost aprobate 170 de programe școlare pentru discipline obligatorii din curriculumul de specialitate pentru profilul teologic, pentru toate cultele recunoscute:

• Ortodox;

• Romano-Catolic (limba română și limba maghiară);

• Greco-Catolic;

• Reformat;

• Baptist;

• Penticostal;

• Adventist de Ziua a Șaptea;

• Musulman;

• Unitarian.

Programele vizează discipline teologice, istorice, artistice, muzicale, precum și discipline aplicative și de practică de specialitate.

D. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și în curriculumul de specialitate (CS) pentru învățământul în limba minorităților naționale

Au fost aprobate 32 de programe școlare pentru limba și literatura maternă, precum și pentru discipline de tip gramatică aplicată, destinate învățământului liceal, pentru trunchiul comun (TC) și/sau curriculumul de specialitate (CS), după caz, în următoarele limbi:

• limba maghiară maternă;

• limba germană maternă;

• limba ucraineană maternă;

• limba slovacă maternă;

• limba sârbă maternă;

• limba croată maternă;

• limba cehă maternă;

• limba polonă maternă;

• limba rusă maternă;

• limba italiană maternă;

• limba turcă maternă;

• limba rromani maternă;

• limba bulgară maternă;

• limba neogreacă maternă.

Programele vizează atât școlile și clasele cu predare în limbile minorităților naționale, cât și școlile și clasele cu predare în limba română, pentru filierele teoretică, tehnologică și vocațională.

E. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculumul de specialitate (CS), filiera vocațională, profil artistic

În acest grupaj, au fost aprobate 105 programe școlare pentru filiera vocațională, profilul artistic, destinate curriculumului de specialitate, pentru toate specializările.

Continuitatea procesului de elaborare curriculară

Ministerul Educației și Cercetării precizează că vor urma alte noi etape de punere în transparență instituțională care vor completa necesarul de programe școlare pentru învățământul liceal.

Ordinul de ministru nr. 3.716/2026 este disponibil ► aici. 

În urma solicitării unităților de învățământ, pentru a sprijini pregătirea elevilor, în perioada 27 - 29 aprilie Ministerul Educației și Cercetării organizează simularea evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a în școlile care nu au organizat acest proces în perioada 16 - 18 martie și și-au manifestat intenția în acest sens.

Simularea probelor scrise ale Evaluării Naționale din perioada următoare se va organiza în 38 de unități de învățământ cu nivel gimnazial din județele Dâmbovița, Tulcea, Iași, Gorj, Dolj, Harghita, Ialomița, Argeș, Vaslui, Timiș și din Municipiul București. 

Sunt așteptați să participe aproximativ 2.300 de elevi. 

Simularea se va desfășura în condiții similare exercițiului desfășurat în luna martie: subiectele sunt realizate la nivelul structurilor Ministerului Educației și Cercetării, iar pentru evaluarea lucrărilor se va folosi platforma de evaluare digitalizată. 

Conform calendarului, aprobat prin ordinul de ministru nr. 3.708/21 aprilie 2026, comunicarea rezultatelor (individual) este programată în data de 8 mai 2026.

Ministerul Educației și Cercetării anunță publicarea Ordinului de ministru care aprobă lista celor 32 de licee din România ce vor implementa, începând cu anul școlar 2026 - 2027, planuri-cadru alternative, în cadrul Programului Național pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru în învățământul liceal de stat, particular și confesional.

Demersul are scopul de a încuraja abordările inovative și descentralizarea curriculară, pentru o corelare mai strânsă a școlii cu nevoile comunității din care face parte, în acord cu cadrul legal existent în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care stabilește posibilitatea ca în sistemul de învățământ să funcționeze unităţi cu statut de unităţi-pilot, cu scopul de a implementa şi de a evalua intervenţii educaţionale ce pot să cuprindă noi modele curriculare.

Prin acest act normativ, au fost aprobate 77 de arhitecturi curriculare dezvoltate la nivel local, de către comunitățile școlare.

Modelele propuse prioritizează flexibilitatea (inclusiv a orarului elevilor) și alegerile elevilor, prin extinderea Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii (CDEOȘ) în domenii precum comunicare în era digitală, antreprenoriat digital, robotică și imprimare 3D, bioetică sau inteligență artificială sau stare de bine. Curriculumul la Decizia Elevului din Oferta Școlii (CDEOȘ) devine relevant în formarea academică și profesională a viitorilor absolvenți.

Extinderea programului

Ministerul Educației și Cercetării a decis menținerea deschisă a listei unităților de învățământ-pilot. Până la data de 31 mai 2026, liceele din România care doresc să intre în programul de pilotare își pot manifesta această intenție, urmând Procedura de înscriere a unităților de învățământ în Programul Național de Pilotare Sistemică a Planurilor-Cadru pentru Liceu, cu condiția de a opta pentru unul dintre planurile-cadru deja aprobate prin acest ordin, disponibile ► aici.

Ministerul Educației și Cercetării apreciază disponibilitatea celor 32 de unități de învățământ de stat, particulare și confesionale, din toate filierele (teoretică, tehnologică, vocațională), de a fi parte din acest program.

Planurile-cadru alternative sunt proiectate astfel încât să se asigure şanse egale tuturor elevilor la examene/evaluări naţionale şi atingerea competențelor vizate de finalitățile educației, așa cum sunt stabilite de legislația în vigoare.

Membrii Comisiei naționale de coordonare a Programului de pilotare sistemică vor continua să asigure asistența tehnică necesară pentru ca aceste proiecte să-și atingă scopul: să devină modele de management descentralizat, care să poată fi extinse la nivel național.

Planurile-cadru alternative vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

În ședința de Guvern de astăzi, 16 aprilie, a fost aprobată Ordonanța de urgență pentru modificarea Legii  nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare și luarea unor măsuri în domeniul educației.

Prin aprobarea acestui proiect inițiat de Ministerul Educației și Cercetării se asigură cadrul legal pentru deblocarea concursurilor de ocupare a posturilor didactice de predare din învățământul preuniversitar de stat, a posturilor de asistent universitar și a promovărilor din instituțiile de învățământ superior.

Context

În sistemul național de învățământ preuniversitar sunt mai multe modalități de angajare a personalului didactic de predare: cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, pe durata de viabilitate a postului, pe perioadă determinată de cel mult un an școlar sau în regim de plata cu ora. 

Necesitatea adoptării acestei ordonanțe de urgență este dată de faptul că pentru cadrele didactice angajate pe perioadă determinată de cel mult un an școlar sau în regim de plata cu ora contractele individuale de muncă încetează de drept până la data de 31 august 2026, respectiv la data finalizării cursurilor. 

Prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență se creează cadrul legal pentru asigurarea resursei umane necesare în anul școlar și universitar 2026-2027 și, implicit, pentru continuitate în sistemul național de educație.

Simularea probelor scrise din cadrul examenului național de bacalaureat, susținută în perioada 23 - 26 martie 2026, a fost organizată în 1.364 de unități de învățământ.

Participarea candidaților, pe probe, a fost următoarea:

• Limba și literatura română: peste 114.600 (peste 101.000 în 2025)

• Proba obligatorie a profilului: peste 113.100 (peste 99.900 în 2025)

• Proba la alegere a profilului/specializării: peste 111.100 (peste 98.300 în 2025)

• Proba la limba și literatura maternă: peste 6.100 (peste 5.500 în 2025)

În total, au fost realizate 778.464 de evaluări cu aproximativ 13% mai mult decât la simulările probelor scrise ale examenului național de bacalaureat 2025, când au fost realizate, în total, 688.808 de evaluări într-o perioadă similară (o lucrare are minimum 2 evaluări, maximum 4, în cazul în care se constată o diferență mai mare de un punct între cei doi evaluatori inițiali).

În cursul zilei de ieri, 8 aprilie, rezultatele au fost comunicate către inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, pentru a fi transmise școlilor de provenință ale elevilor.

Precizăm că datele care stau la baza prezentei sinteze a rezultatelor au fost extrase din platforma de evaluare digitalizată și prelucrate la nivelul Ministerului Educației și Cercetării. 

Informații privind rezultatele înregistrate, la finalizarea evaluării:

Potrivit rapoartelor statistice furnizate de platforma informatică, se înregistrează următoarea situație pe probe și tranșe de note:

Proba: E.a) - Limba și literatura română

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 77.23% (66,84% în 2025)

► Rezultate, la nivel național, pe tranșe de note

Proba E.c): Disciplina obligatorie a profilului (matematică/istorie)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 64.48% (63,28% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe tranșe de note

Proba: E.d) - Proba la alegere a profilului și specializării (discipline: Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană, Biologie vegetală și animală, Chimie, Economie, Fizică, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică, Psihologie, Sociologie)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 73,69% (69,46% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe tranșe de note

Proba: E.b) - Limba maternă

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 86.56% (82,5% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe tranșe de note

Precizări importante

• Lucrările scrise ale elevilor care au susținut simularea probelor scrise din cadrul examenului de bacalaureat se află în unitățile de învățământ în care elevii au susținut probele scrise.

• Profesorii care predau disciplinele la care s-au susținut probele simulării au acces la lucrările elevilor din clasele la care predau. Conducerile unităților de învățământ vor pune la dispoziția cadrelor didactice borderourile de evaluare transmise de la nivelul Ministerului Educației prin inspectoratele școlare, pentru a fi folosite în procesul de vizualizare a lucrărilor de către candidați.