Agregator de ştiri

Probele scrise din sesiunea iunie-iulie a examenului național de bacalaureat 2026 vor avea loc în perioada 29 iunie - 3 iulie, în 443 de centre de examen, potrivit acestui calendar.

Sunt așteptați să participe aproape 131.000 de candidați. Din acest total, circa 116.000 de candidați provin din promoția curentă, iar aproximativ 15.000 de candidați din seriile anterioare. Aceștia vor susține toate probele sau, în funcție de rezultatele obținute în sesiunile anterioare și recunoscute ca atare, doar probele nepromovate. Datele furnizate au fost înregistrate și transmise de comisiile județene/comisia Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB).

Acces candidați

Accesul candidaților în centrele de examen este permis în intervalul orar 7:30-8:30, în baza unui act de identitate valid. La momentul accesului, candidații care dețin materiale/obiecte interzise în sala de examen (telefoane mobile, culegeri, manuale, notițe, însemnări etc., precum și orice mijloace electronice de calcul sau de comunicare, poșetă/geantă etc.) sunt îndrumați spre sala de depozitare a acestora, unde vor primi o pungă/un plic în care să le introducă, împreună cu o declarație-tip în care se menționează numele și prenumele posesorului alături de lista obiectelor personale care vor fi depozitate. În situația în care un candidat refuză depozitarea obiectelor în spațiul alocat, acesta nu va putea susține examenul.

Candidații vor fi conduși, de către asistenți, în sala de examen, unde vor fi așezați câte unul în bancă, în ordine alfabetică, în funcție de disciplina și de tipul de subiect primit, conform listelor afișate. În intervalul 8:30 - 9:00, candidaților li se va explica modul de desfășurare a probei.

Timp de lucru

Probele încep la ora 9:00. Pentru redactarea lucrărilor scrise/rezolvarea subiectelor sunt prevăzute trei (3) ore, contorizate din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor în sala de examen. Beneficiază de timp suplimentar (cel mult două ore) candidații cărora li s-a aprobat solicitarea în acest sens de către comisiile județene, în concordanță cu Procedura de asigurare a condițiilor privind egalizarea șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz și tulburări de neurodezvoltare.

Probele sunt monitorizate/înregistrate audio-video.

Asigurarea condițiilor de examen în contextul prognozelor meteorologice nefavorabile (caniculă)

Având în vedere atenționările meteorologice emise pentru perioada următoare, care vizează temperaturi ridicate și disconfort termic accentuat, precum și necesitatea asigurării unor condiții corespunzătoare pentru desfășurarea examenului național de bacalaureat - 2026 și a activității de evaluare a lucrărilor scrise, Ministerul Educației și Cercetării a transmis în cursul acestei zile o adresă tuturor inspectoratelor școlare prin care solicită asigurarea măsurilor necesare pentru protejarea sănătății și siguranței candidaților, a profesorilor evaluatori și a membrilor comisiilor.

În acest sens, vor fi avute în vedere, după caz, o serie de măsuri (între care):

• asigurarea accesului permanent la apă potabilă pentru candidați, profesorii evaluatori și membrii comisiilor;

• organizarea, în măsura posibilităților, a sălilor de examen, a spațiilor destinate evaluării lucrărilor scrise și a celor pentru vizualizarea lucrărilor în încăperi cu expunere redusă la radiația solară directă (orientate către zona umbrită a clădirii), în vederea diminuării disconfortului termic;

• utilizarea cu prioritate a spațiilor dotate cu instalații de climatizare funcționale pentru desfășurarea probelor de examen, a activităților de evaluare și a vizualizării lucrărilor scrise;

• asigurarea funcționării instalațiilor de climatizare existente, iar acolo unde acestea nu sunt disponibile, identificarea unor soluții alternative pentru reducerea disconfortului termic (aparate mobile de aer condiționat, ventilatoare sau alte mijloace tehnice disponibile), cu respectarea condițiilor de desfășurare a examenului.

Lista completă se regăsește în adresa transmisă de minister tuturor inspectoratelor școlare.

Instrumente de lucru permise în sălile de examen & obiecte interzise

Pentru rezolvarea subiectelor, candidații vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor și a desenelor vor utiliza numai creion negru. Pentru probele scrise la Matematică și Geografie candidații pot apela doar la instrumente de desen. Se va utiliza exclusiv hârtia distribuită candidaților de către asistenți.

Este interzisă introducerea în sălile de examen a unor obiecte (ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete etc.), precum și a oricărui mijloc electronic de calcul, de stocare de informații sau de comunicare (stickuri de memorie, telefoane, tablete etc.). De asemenea, elevii vor fi informați că nu este permis accesul în săli cu manuale, dicționare, notițe, însemnări etc.

În același timp, candidaților le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul.

Candidații surprinși în aceste situații vor fi eliminați, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Candidații eliminați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat. Calculul celor două sesiuni la care candidaţii „eliminaţi din examen" nu mai au dreptul de a participa se face fără luarea în considerare a sesiunii speciale a examenului de bacalaureat.

Comunicarea primelor rezultate & vizualizarea lucrărilor/depunerea contestațiilor

⇒ Marți, 7 iulie (până la ora 12:00)

Ulterior primei afișări, candidații pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor proprii, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională de Bacalaureat, și pot formula contestații. Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul la depunerea contestației. De asemenea, vizualizarea lucrărilor are caracter strict informativ și nu implică recorectarea acestora.

În momentul vizualizării lucrării/lucrărilor, candidații minori trebuie să fie însoțiți obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.

Candidații care contestă rezultatul inițial al evaluării trebuie să completeze, să semneze și să depună/transmită prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.

Comunicarea rezultatelor finale ⇒ Luni, 13 iulie

Comunicarea rezultatelor, indiferent de etapă, se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților. Aceste coduri sunt distribuite candidaților, pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută.

Pentru comunicarea notelor obținute, înainte de etapa de depunere și soluționare a contestațiilor, comisiile din unitățile de învățământ/centrele de examen tipăresc lista rezultatelor examenului de bacalaureat, care cuprinde: codul candidatului, unitatea de învățământ de proveniență, județul, promoția, forma de învățământ absolvită, specializarea, notele obținute la fiecare probă scrisă, media sau mențiunile „reușit”/„respins”/„neprezentat”/„eliminat din examen”, după caz.

În baza metodologiei-cadru (cu modificările ulterioare) și ale Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), comisiile din unitățile de învățământ/centrele de examen afișează/postează, utilizând codurile individuale ale candidaților care au depus contestații, notele obținute în urma rezolvării contestațiilor, la loc vizibil, la avizier și pe website-ul unității de învățământ.

Rezultatele examenului național de bacalaureat sunt afișate atât pe pagina rezervată examenului, cât și pe site-urile inspectoratelor școlare, fiind păstrate online pentru o perioadă de doi ani.

Pentru a promova examenul, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiții (cumulat):

1. susținerea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;

2. susținerea tuturor probelor scrise și obținerea notei 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;

3. obținerea mediei 6 (cel puțin) la probele scrise (media notelor obținute la respectivele probe).

Alte informații

În zilele în care se desfășoară probele scrise, Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziția celor interesați, între orele 8:00 - 16:00 (excepție face ziua de vineri, 3 iulie, când intervalul de funcționare este cuprins între orele 8:00 - 14:00), linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncționalități privind organizarea/desfășurarea examenului.

Subiectele și baremul de corectare pentru fiecare probă scrisă vor fi publicate zilnic (în ziua probei), la ora 15:00, în secțiunea alocată examenului național de bacalaureat pe site-ul de profil.

Informații utile/suplimentare sunt disponibile în documentul publicat ► aici (în format pdf) și pe pagina de Facebook a Ministerului Educației și Cercetării.

Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a (EN VIII 2026) începe luni, 22 iunie, cu proba scrisă la limba și literatura română și continuă potrivit calendarului publicat mai jos.

Au fost înscriși pentru susținerea acestui examen, organizat în 2.956 de unități de învățământ/centre de examen, peste 148.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a (datele au fost transmise de către inspectoratele școlare județene).

Accesul elevilor în unitățile de învățământ/centre de examen este permis în intervalul orar 8:00 - 8:30. Aceștia trebuie să aibă asupra lor uun act de identitate valid și instrumente de scris cu cerneală sau pastă albastră pentru redactarea lucrărilor scrise. Pentru executarea schemelor și a desenelor se poate folosi și creion negru.

Probele încep la ora 9:00, când elevii vor primi broșura cu subiectele și hârtie ștampilată pentru ciorne (acolo unde este cazul, pot fi solicitate și pagini suplimentare).

Pentru fiecare probă scrisă, durata de rezolvare a subiectelor este de 120 de minute (două ore), calculate după completarea casetei de identificare (datele introduse de elevi vor fi verificate de asistenții din sălile de examen). Beneficiază de prelungirea timpului de lucru, cu maximum două ore, elevii pentru care s-a aprobat această solicitare de către Comisia Județeană/a Municipiului București de organizare a examenului, în baza prevederilor procedurii cu privire la asigurarea condițiilor de egalizare a șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz și tulburări de neurodezvoltare care susțin examenele naționale în anul 2026.

Reguli specifice

Este interzisă introducerea în sălile de examen a oricărui tip de materiale ajutătoare: manuale, dicționare, notițe, însemnări, cărți, ciorne, rezumate, culegeri etc., care pot fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum și a telefoanelor mobile și a instrumentelor electronice de calcul, de stocare de informații sau de comunicare.

Totodată, în sălile de examen nu pot fi introduse obiecte precum ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea, elevii având obligația de a lăsa aceste obiecte personale în sala de depozitare stabilită de comisia din unitatea de învățământ/centrul de examen. Cei care refuză depozitarea obiectelor în sala stabilită de comisie în acest scop nu vor fi acceptați în examen. Probele sunt monitorizate/înregistrate audio-video.

Elevii care susțin acest examen vor afla rezultatele (afișate online și în școli/centre de examen) în data de 1 iulie, până la ora 12:00. Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor au loc în zilele de 1 iulie, după prima afișare, în intervalul orar 14:00 - 18:00, respectiv în zilele de 2 și 3 iulie.

Elevii pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională. La momentul vizualizării lucrării/lucrărilor, elevii trebuie să fie însoțiți obligatoriu de un părinte/reprezentant legal. Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În egală măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă la depunerea unei/unor contestații.

Elevii care depun/transmit contestații completează, semnează și depun/transmit și o declarație-tip în care se menționează că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai elevilor.

Rezultatele finale vor fi afișate miercuri, 8 iulie.

Comunicarea rezultatelor se realizează anonimizat prin coduri individuale care înlocuiesc numele și prenumele, atât în centrele de examen, cât și pe site-ul evaluare.edu.ro, respectându-se Regulamentul general privind protecția datelor personale. Codurile individuale sunt distribuite elevilor pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută.

Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziția celor interesați linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncționalități privind desfășurarea Evaluării Naționale. Numărul va fi disponibil în zilele în care au loc probele scrise, între orele 8:00 - 16:30 (luni și miercuri). Subiectele și baremul de corectare vor fi publicate în fiecare zi cu probă scrisă, la ora 15:00, pe site-ul dedicat.

Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenților învățământului gimnazial, este media generală la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la probele din cadrul Evaluării Naționale.

BIROUL DE PRESĂ

Senatul României a votat astăzi Legea privind unele măsuri pentru digitalizarea și eficientizarea activității și stimularea investițiilor publice și private în domeniul cercetare-dezvoltare și inovare.

Legea (votată cu 82 de voturi pentru, 1 contra și 31 de abțineri) are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri privind digitalizarea și eficientizarea activității în domeniul cercetare-dezvoltare și inovare, precum și crearea și dezvoltarea unui mediu favorabil investițiilor publice și private în acest domeniu, prin implementarea unor soluții informatice și a unor mecanisme de interoperabilitate destinate gestionării programelor și proiectelor finanțate din fonduri publice.

Concret, este reglementată digitalizarea tuturor mecanismelor din CDI prin:

• operaționalizarea unui punct unic de contact electronic și instituirea obligativității utilizării de platforme informatice interoperabile pentru derularea competițiilor din CDI;

• asigurarea unei evaluări transparente pentru proiectele de cercetare și obligativitatea publicării rezultatelor cercetării;

• operaționalizarea Observatorului de Cercetare-Dezvoltare și Inovare în vederea monitorizării eficiente a politicilor publice;

• susținerea parteneriatului public-privat;

• simplificarea și uniformizarea regulilor și a procedurilor care guvernează diversele instrumente de implementare a strategiei naționale de cercetare-dezvoltare;

De asemenea, se înființează RoInovare, mecanism prin care se vor implementa programele destinate inovării și transferului tehnologic, se vor stimula investițiile private în domeniul CDI și se vor atrage fonduri europene pentru inovare.

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian:

„Această lege răspunde unei nevoi reale a sistemului românesc de cercetare-dezvoltare și inovare: reducerea birocrației, simplificarea procedurilor, creșterea transparenței și utilizarea instrumentelor digitale în gestionarea proiectelor și a programelor de cercetare. Înființarea punctului unic de contact electronic pentru toate competițiile de proiecte CDI, înființarea Observatorului de Cercetare, Dezvoltare și Inovare pentru elaborarea, monitorizarea și evaluarea politicilor CDI și adoptarea la nivelul fiecărei instituții care dorește finanțare publică a standardelor europene de excelență privind resursa umană din CDI sunt doar 3 dintre măsurile care vor cataliza acest proces de transformare digitală și eficientizare a ecosistemului național de CDI.

În același timp, legea creează premisele pentru atragerea unui volum mai mare de investiții publice și private, pentru dezvoltarea parteneriatelor dintre universități, institute de cercetare și mediul socioeconomic și pentru valorificarea mai eficientă a rezultatelor cercetării în beneficiul societății și al economiei românești. Înființarea Unității Centrale de Inovare, denumită și RoInovare, va contribui la stimularea acestui proces.

Subliniez faptul că aceste transformări fundamentale au loc prin reorganizări ale structurilor existente, profesionalizarea personalului implicat la nivel central și local și atragerea de finanțări nerambursabile.

Importanța acestui proiect este cu atât mai mare cu cât el reprezintă un jalon al Planului Național de Redresare și Reziliență, asociat unei valori de aproximativ un miliard de euro! Adoptarea sa transmite un semnal clar că România își respectă angajamentele și își asumă modernizarea acestui sector strategic, indiferent de contextul politic și de diferențele de viziune dintre forțele politice. Cercetarea, dezvoltarea și inovarea trebuie să rămână un proiect național.

Sper să fie o contribuție la dezvoltarea unui sistem național de cercetare, dezvoltare și inovare mai performant, mai transparent și mai atractiv pentru tineri și investiții, pe lângă evitarea penalizării de 972 de milioane de euro asociată neîndeplinirii acestui jalon PNRR.”

Legea urmează să parcurgă procedura legislativă completă, până la promulgarea de către Președintele României.

Ordinul pentru aprobarea probelor și a disciplinelor examenului național de bacalaureat 2030, pentru elevii care încep în anul 2026 clasa a IX-a, a fost trimis pentru publicare în Monitorul Oficial.

Ordinul aprobă lista probelor și a disciplinelor examenului național de bacalaureat începând cu anul 2030, în conformitate cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, pentru prima generație de absolvenți care va finaliza studiile liceale în baza noilor planuri-cadru și a programelor școlare aprobate începând cu anul școlar 2026 - 2027.

Necesitatea aprobării prezentului ordin derivă din:

• aplicarea prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 referitoare la structura examenului național de bacalaureat;

• necesitatea stabilirii într-o manieră predictibilă și transparentă a probelor și disciplinelor de examen, corelate cu noile planuri-cadru pentru învățământul liceal și cu specificul filierelor, profilurilor, specializărilor și calificărilor profesionale;

• asigurarea coerenței dintre curriculumul parcurs de elevi și evaluarea finală a competențelor dobândite la finalizarea învățământului liceal;

• clarificarea raportării programelor de examen la segmentele curriculare trunchi comun și curriculum de specialitate, în acord cu noua arhitectură curriculară;

• asigurarea unui interval adecvat pentru informarea elevilor, cadrelor didactice și unităților de învățământ asupra structurii examenului național de bacalaureat - 2030.

Anexa la ordin detaliază probele și disciplinele asociate examenului național de bacalaureat începând cu anul 2030 pentru toate filierele, profilurile, specializările și calificările profesionale din învățământul liceal, incluzând:

• probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;

• probele scrise comune, obligatorii sau la alegere;

• probele diferențiate specifice profilului, specializării sau calificării profesionale;

• disciplinele la alegere pentru proba F, vizând competențe de bază, în conformitate cu structura prevăzută de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Probele examenului de bacalaureat 2030 și disciplinele prevăzute, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023:

• probă de evaluare a competențelor de comunicare în limba română (proba A01, toate profilurile, toate specializările) - proba există și în prezent;

• probă de evaluare a competențelor de comunicare în limba maternă (proba A02, minorități) - proba există și în prezent;

• probă de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi moderne (proba B) - în prezent se evaluează competențele la o singură limbă modernă;

• proba de evaluare a competențelor digitale (proba C) - proba există și în prezent.

Probe scrise

• limba și literatura română, proba A1/A2/A3 (comună (A1), cu excepția: profilului umanist, specializarea filologie (A2), respectiv minorități (A3) - proba există și în prezent;

• limba și literatura maternă (proba D, minorități) - proba există și în prezent;

• două probe scrise obligatorii diferențiate (proba E), astfel:

• prima probă - filiera teoretică:

• pentru specializarea matematică-informatică - matematică;

• pentru specializarea științe ale naturii - probă la alegere între fizică, chimie și biologie;

• pentru specializarea științe sociale – istorie;

• pentru specializarea filologie - limba și literatura unei limbi de circulație internațională;

• prima probă- filiera tehnologică: probă specifică domeniului de pregătire;

• prima probă - filiera vocațională: una dintre disciplinele de specialitate;

(În actuala structură a bacalaureatului, această primă probă obligatorie diferențiată este proba obligatorie a profilului, matematică sau istorie.)

• a doua probă - filiera teoretică:

• pentru specializarea matematică-informatică - o disciplină la alegere între informatică, fizică, chimie, biologie;

• pentru specializarea științe ale naturii - o disciplină la alegere între fizică, chimie, biologie, matematică, informatică;

• pentru specializarea științe sociale - o disciplină la alegere între geografie, discipline socio-umane, religie;

• pentru specializarea filologie -o disciplină la alegere între istorie, geografie, discipline socio-umane, religie;

• a doua probă - filiera tehnologică: o disciplină relevantă pentru profilul real;

• a doua probă - filiera vocațională: o disciplină relevantă pentru profilul predominant al specializării;

(În actuala structură a bacalaureatului, această a doua probă obligatorie diferențiată este proba la alegere.)

• o probă scrisă de evaluare a competențelor de bază (proba F), la alegere:

• pentru profilul real: o disciplină la alegere între istorie, geografie, discipline socio-umane, religie

• pentru profilul umanist: o disciplină la alegere între matematică, fizică, chimie, biologie

• pentru filiera tehnologică - una dintre disciplinele de la profilul real/uman, complementar cu disciplinele alese la proba E

• pentru filiera vocațională - una dintre disciplinele de la profilul real/uman, complementar cu disciplinele alese la proba E

(Această probă nu există în actuala structură a bacalaureatului și este o probă complementară profilului.)

Important: probele de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi moderne (proba B), proba de evaluare a competențelor digitale (proba C) și proba de evaluare a competențelor de bază (proba F) sunt prevăzute a se desfășura în timpul anului școlar (conform prevederilor Legii nr. 198/2023).

Având în vedere reglementările legale, precizăm că orice modificare a probelor/disciplinelor examenului național de bacalaureat 2030 implică modificarea, în prealabil, a Legii învățământului preuniversitar nr. 198, aprobată de Parlamentul României în anul 2023.

Probele de evaluare a competențelor din cadrul primei sesiuni (iunie - iulie) a examenului național de bacalaureat 2026 se desfășoară în intervalul 8 - 17 iunie în conformitate cu următorul calendar:

• 8 - 10 iunie: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română [proba A];

• 10 - 11 iunie: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă [proba B];

• 11 - 12 iunie: Evaluarea competențelor digitale [proba C];

• 15 - 17 iunie: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională [proba D].

Potrivit datelor înregistrate și furnizate de comisiile județene/comisia ISMB de organizare a examenului, sunt așteptați să susțină examenul în prima sesiune (toate probele sau, în funcție de rezultatele obținute în sesiunile anterioare și recunoscute ca atare, doar probele nepromovate) peste 130.000 de candidați (absolvenți de liceu din promoția curentă și din seriile anterioare).

Evaluarea competenţelor lingvistice pentru limba română, limba maternă şi limba modernă, precum şi a celor digitale se realizează, pentru fiecare candidat, de către doi profesori examinatori (cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă și un alt cadru didactic de aceeaşi specialitate din unitatea de învăţământ). În situațiile în care această condiție nu poate fi îndeplinită sau în cazurile în care cadrele didactice se află în incompatibilitate, profesorii examinatori vor fi selectaţi din alte școli.

Rezultatele obţinute de fiecare candidat la probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, în limba maternă și într-o limbă de circulaţie internaţională se exprimă prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător, în concordanță cu grilele naționale sau europene (așadar, nu se acordă note sau calificative de tip admis/respins).

În același mod, rezultatele evaluării la proba de evaluare a competenţelor digitale se exprimă, de asemenea, prin stabilirea nivelului de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu şi în conformitate cu prevederile metodologiei de examen.

Se interzice candidaților la examenul de bacalaureat să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop.

În sălile de examen, candidații nu pot avea, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și în alte obiecte de depozitare personale sau în băncile în care sunt așezați în săli, telefoane mobile, căști audio, dispozitive tip IoT, precum și orice alte mijloace electronice de calcul sau de comunicare ce permit conectarea la internet/la rețele de socializare, ce ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicarea cu alți candidați/asistenți din centrul/centrele de examen sau cu exteriorul. De asemenea, sunt interzise comunicarea între candidați sau cu exteriorul, copierea, transmiterea de materiale care permit copiatul sau schimbul între ei a foilor din lucrare, ciornelor, notițelor sau de materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

Candidații care încalcă regulile de acces și de participare la examen sunt eliminați, indiferent dacă materialele/obiectele au fost folosite sau nu, dacă au fost introduse de aceștia sau de alți candidați, de către cadrele didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit sau au transmis respectivele materiale.

Probele sunt monitorizate/înregistrate audio-video.

În situația în care un candidat refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse la una dintre probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale, se consideră că nu a susţinut proba.

Reprezentanţii presei au acces în unităţile de învăţământ liceal care organizează probe de evaluare a competenţelor lingvistice și digitale sau în centrele de examen doar cu avizul preşedintelui comisiei şi însoţiţi de un membru al comisiei, exclusiv înainte de începerea sau după încheierea probelor. Pentru realizarea materialelor specifice (înregistrări/fotografii/preluări de imagini etc.) este necesar acceptul persoanelor care apar în acele materiale.

Susţinerea probelor de evaluare a competenţelor este una dintre condițiile obligatorii pentru promovarea examenului de bacalaureat.

Probele scrise din sesiunea iunie - iulie 2026 vor începe luni, 29 iunie - Limba şi literatura română (vom reveni în perioada următoare cu un comunicat de presă dedicat desfășurării acestora).

BIROUL DE PRESĂ

Ziua de 5 iunie are o semnificație aparte pentru educația românească, marcând nașterea lui Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern în limba română.

Moștenirea sa ne amintește că educația are puterea de a schimba destine.

Nu întâmplător, așadar, astăzi sărbătorim Ziua Învățătorului, iar această zi are, pentru noi, o dublă semnificație!

Recunoștință și apreciere tuturor celor care au ales și își respectă misiunea de a cultiva cunoașterea și de a fi inspirație pentru generațiile pe care le formează.

Vă mulțumim pentru efortul și pasiunea puse în slujba școlii!

La mulți ani!

Ministerul Educației și Cercetării (beneficiar) implementează, în perioada 01.07.2024 - 30.06.2028, proiectul „Reglementări noi pentru un Curriculum Relevant și Educație Deschisă" - RECRED, care vizează susținerea implementării noului curriculum pentru învățământul liceal, în parteneriat cu Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), Casa Corpului Didactic București, Casa Corpului Didactic Buzău, Casa Corpului Didactic Cluj, Casa Corpului Didactic Olt.

În contextul demarării activității A.4.3. Formarea cadrelor didactice din învățământul liceal în vederea implementării noului curriculum, cele 4 CCD partenere (Casa Corpului Didactic București, Casa Corpului Didactic Buzău, Casa Corpului Didactic Cluj și Casa Corpului Didactic Olt) au lansat, în data de 26.05.2026, apeluri de selecție pentru ocuparea unor posturi de experți, în afara organigramei, respectiv posturi de formatori care vor livra programe de formare acreditate, pentru formarea a 15 000 de cadre didactice care predau, la nivel liceal, discipline din trunchiul comun.

Regăsiți mai jos linkurile către anunțurile de selecție publicate pe paginile web ale celor 4 CCD partenere:

• CCD București (regiunile București-Ilfov și Sud-Muntenia);

• CCD Buzău (regiunile Sud-Est și  Nord-Est);

• CCD Cluj (regiunile Nord-Vest și Centru);

• CCD Olt (regiunile Sud-Vest Oltenia și Vest).

Comisia Europeană a lansat o cerere de contribuții pentru studiul de impact referitor la revizuirea Directivei (UE) 2019/790 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală.

Prin această consultare, Comisia Europeană urmărește colectarea de dovezi, date, informații și opinii din partea actorilor interesați cu privire la impactul acestei directive, precum și identificarea principalelor provocări și aspecte problematice legate de utilizarea conținutului protejat de drepturi de autor în contextul inteligenței artificiale, respectiv al cercetării, combaterea pirateriei online și aplicarea dreptului unic la o remunerație echitabilă.

Consultarea se adresează unei game largi de părți interesate, inclusiv titularilor de drepturi de autor și drepturi conexe din toate sectoarele creative, furnizorilor de inteligență artificială generativă, organizațiilor de cercetare, instituțiilor academice, instituțiilor de patrimoniu cultural, organismelor de mediere și soluționare a litigiilor, autorităților de reglementare și supraveghere, organizațiilor de consumatori și utilizatori, precum și organizațiilor neguvernamentale.

Contribuțiile pot fi transmise până la data de 25 iunie 2026, prin intermediul paginii dedicate consultării publice.

Ministerul Educației și Cercetării și Comisia Europeană au organizat, în perioada 27 - 28 mai 2026, la București, seminarul european „Identificare timpurie și sprijin pentru elevii vulnerabili”, dedicat utilizării datelor pentru dezvoltarea competențelor de bază.

Competențele de bază reprezintă o condiție esențială pentru continuarea învățării, participarea activă la viața economică și integrarea deplină în societate. Lipsa acestor competențe generează consecințe care depășesc spațiul școlii și afectează parcursul educațional, profesional și social al fiecărei persoane, dar și reziliența societății și potențialul economic.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Ministerului Educației și Cercetării, actori relevanți din sistemul de educație, experți internaționali și reprezentanți din Belgia, Malta și Polonia, într-un format de învățare reciprocă și schimb de bune practici privind îmbunătățirea competențelor de bază, identificarea timpurie și sprijinirea elevilor aflați în situații de vulnerabilitate. Sesiunile de lucru s-au axat pe identificarea de bune practici și posibile recomandări adresate țării gazdă pentru a asigura complementaritatea și consolidarea intervențiilor educaționale fundamentate pe date și adaptate nevoilor reale ale elevilor.

Workshopul este parte din seria de evenimente de consiliere colegială (peer counselling), organizate de cele 10 state membre UE participante la grupul-pilot pentru competențe de bază - Peer Counselling Cluster on Basic Skills - creat în cadrul Uniunii Competențelor.

Participarea României la grupul de consiliere-pilot al Comisiei Europene pentru competențe de bază (Peer Counselling Cluster on Basic Skills) reflectă angajamentul Ministerului Educației și Cercetării de a contribui activ la dialogul european privind competențele de bază și de a valorifica experiența statelor membre în sprijinul reformelor naționale. În cadrul acestui proces, România urmărește consolidarea unui cadru de acțiune care să sprijine identificarea timpurie a decalajelor în învățare, cooperarea interinstituțională și dezvoltarea unor măsuri pedagogice eficiente și scalabile.

Pe baza acțiunilor desfășurate în cadrul clusterului pilot, Comisia Europeană va finaliza Schema de Sprijin pentru Competențele de Bază, dedicată îmbunătățirii nivelului competențelor de bază până la finalizarea învățământului obligatoriu în rândul copiilor și tinerilor.

Ministerul Educației și Cercetării anunță lansarea în transparență decizională a proiectului de ordin privind aprobarea documentului de politică educațională Cadrul de Referință al Curriculumului Național din România (CRCNR) pentru învățământul preuniversitar.

Cadrul de Referință al Curriculumului Național din România (CRCNR) este un document strategic de politică educațională care definește cadrul de construcție, actualizare, implementare și evaluare a Curriculumului Național, oferind o perspectivă sistemică asupra dezvoltării curriculare în învățământul preuniversitar. Documentul a fost elaborat în cadrul proiectului „Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă - RECRED”, cofinanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021 - 2027, beneficiar Ministerul Educației și Cercetării.

Cadrul de Referință al Curriculumului Național din România (CRCNR) este rezultatul procesului de revizuire și actualizare a documentului Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului Național. Cadrul de referință al Curriculumului Național elaborat în cadrul proiectului „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” (CRED) și aprobat prin Ordinul nr. 3.239/5 februarie 2021.

Revizuirea a fost realizată în concordanță cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, și urmărește corelarea Curriculumului Național cu noile direcții de dezvoltare ale educației, cu profilul de formare al absolventului, cu competențele-cheie europene și cu provocările contemporane generate de digitalizare, inteligență artificială, dezvoltare durabilă, diversitate și transformările pieței muncii.

CRCNR promovează o abordare curriculară centrată pe competențe, pe flexibilitate, susținând coerența dintre planurile-cadru, programele școlare, standardele de învățare și standardele naționale de evaluare. Totodată, documentul formulează explicit repere privind managementul curriculumului, formarea cadrelor didactice, evaluarea rezultatelor învățării și utilizarea resurselor educaționale și a tehnologiilor digitale în procesul educațional.

Documentul are ca beneficiari dezvoltatori de curriculum, specialiști în evaluare, cadre didactice, inspectori școlari, directori și alți actori interesați din domeniul educației, contribuind la fundamentarea și susținerea proceselor de reformă curriculară și de dezvoltare a unui sistem educațional coerent, relevant și adaptabil.

Proiectul poate fi consultat ⇒ AICI.

Interval de timp alocat etapei de consultare publică: 10 zile. 

Ministerul Educației și Cercetării mulțumește echipei de autori a acestui document care reprezintă un punct de plecare riguros, solid și aliniat exigențelor internaționale. Reamintim că Proiectul „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” (CRED), finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, are ca beneficiar Ministerul Educației și Cercetării.

Ministerul Educației și Cercetării anunță lansarea în proces de transparență decizională a proiectului de Ordin privind aprobarea probelor și disciplinelor examenului național de bacalaureat - 2030, precum și a anexei aferente proiectului de ordin.

Proiectul stabilește structura probelor și disciplinele asociate examenului național de bacalaureat pentru prima generație de absolvenți care va finaliza studiile liceale în baza noilor planuri-cadru și programe școlare aprobate începând cu anul școlar 2026 - 2027, în conformitate cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Anexa acestui ordin detaliază:

• probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;

• probele scrise comune;

• probele diferențiate specifice profilului, specializării sau calificării profesionale;

• disciplinele la alegere pentru probele scrise, în funcție de filieră, profil și specializare/calificare profesională.

Prin proiectul propus se urmărește asigurarea unui cadru predictibil și coerent pentru organizarea examenului național de bacalaureat, în corelație cu noua arhitectură curriculară a învățământului liceal și cu competențele formate prin parcursul liceal.

Proiectul poate fi consultat ⇒ AICI.

Interval de timp alocat acestei etape de consultare publică: 10 zile. 

Ministerul Educației și Cercetării anunță lansarea în transparență decizională a proiectului de Ordin pentru modificarea Anexelor nr. 1 - 38 la Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.350/2025 privind aprobarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal cu frecvență zi.

Proiectul are ca obiect clarificarea și completarea unor prevederi referitoare la studiul limbii moderne 2, precum și actualizarea unor note specifice aplicabile anumitor filiere, profiluri și specializări din învățământul liceal.

Modificările propuse vizează:

• introducerea explicită, în Nota de fundamentare a planurilor-cadru, a posibilității studierii limbii moderne 2 în cadrul segmentului curriculum la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), prin discipline care valorifică aplicații și contexte specifice profilului, specializării sau calificării profesionale;

• introducerea explicită a studiului limbii moderne 2 aplicate, la clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, pentru anumite filiere și profiluri liceale, în cadrul segmentului CDEOȘ;

• introducerea explicită, pentru anumite profiluri ale filierei tehnologice, a studiului limbii moderne 2 în cadrul curriculumului de specialitate (CS);

• clarificarea unor note specifice privind disciplina ȘTIAM și regimul disciplinei opționale Educație fizică militară din cadrul CDEOȘ.

Intervențiile propuse urmăresc consolidarea competenței în multilingvism, creșterea relevanței studiului limbilor moderne prin corelarea acestuia cu contexte aplicative specifice profilului și specializării, precum și asigurarea unei implementări unitare și coerente a prevederilor planurilor-cadru aprobate prin Ordinul nr. 4.350/2025.

Proiectul de ordin și anexele 1 - 38 pot fi consultate ⇒ AICI.

Interval de timp alocat acestei etape de consultare publică: 10 zile. 

Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, anunță lansarea în proces de transparență instituțională a unui nou set de 175 de programe școlare pentru învățământul liceal, elaborate în cadrul procesului de reformă curriculară. Acesta completează programele școlare aprobate anterior prin Ordinul ministrului educației nr. 6.930/2025 (87 de programe), prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3.224/2026 (3 programe) și prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3.716/2026 (320 de programe).

Cele 175 de programe școlare propuse pentru consultare publică vizează următoarele categorii:

A. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculumul de specialitate (CS) pentru învățământul liceal, filiera vocațională, profilul pedagogic

Au fost elaborate 67 de programe școlare pentru disciplinele de specialitate din curriculumul de specialitate (CS), aferente filierei vocaționale, profilului pedagogic, pentru toate cele cinci specializări:

• educație timpurie;

• pedagogia învățământului primar;

• pedagogie generală;

• mediere școlară;

• pedagogia educației nonformale.

B. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și/sau în curriculumul de specialitate (CS)

Au fost elaborate 23 de programe școlare pentru disciplinele:

• Fizică;

• Biologie;

• Istorie;

• Psihologie;

• Sociologie;

• Filosofie;

• Studii sociale;

• Economie și educație antreprenorială.

C. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculumul de specialitate (CS) pentru filiera tehnologică

Au fost elaborate 24 de programe școlare pentru curriculumul de specialitate aferent clasei a X-a, pentru toate profilurile și principalele domenii de pregătire profesională din filiera tehnologică, inclusiv:

• construcții, instalații și lucrări publice;

• electric;

• electromecanică;

• mecanică;

• agricultură;

• industrie alimentară;

• turism și alimentație;

• economic;

• comerț;

• protecția mediului;

• electronică automatizări;

• producție media.

D. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (tc) și/sau curriculumul de specialitate (CS) - învățământ în limba minorităților naționale

Au fost elaborate 40 de programe școlare pentru limba și literatura maternă, precum și pentru discipline de specialitate destinate învățământului liceal în limbile minorităților naționale, inclusiv:

• limba bulgară;

• limba cehă;

• limba germană;

• limba maghiară;

• limba neogreacă;

• limba rromani;

• limba sârbă;

• limba slovacă;

• limba turcă;

• limba ucraineană.

E. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și/sau curriculumul de specialitate (CS) - limbi moderne

Au fost elaborate 8 programe școlare pentru limbile moderne, inclusiv pentru clasele cu predare a limbii moderne în regim bilingv, în baza acordurilor inter guvernamentale precum și pentru discipline nonlingvistice, inclusiv:

• limba chineză;

• limba ebraică;

• limba engleză

• limba franceză, inclusiv bilingv;

• limba italiană, inclusiv bilingv;

• limba portugheză;

• limba spaniolă, inclusiv bilingv;

• limba turcă.

F. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculumul de specialitate (CS) - filiera teoretică și filiera vocațională

Au fost elaborate 7 programe școlare pentru discipline din curriculumul de specialitate, precum:

• literatură universală;

• ȘTIAM;

• istoria baletului;

• repertoriu individual

G. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și/sau în  curriculumul de specialitate (CS)

Au fost elaborate 6 programe școlare pentru următoarele discipline:

• limba și literatura română, clasele a X-a  - a XII-a;

• limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară, clasele a IX-a - a XII-a.

H. Ccontinuitatea procesului de elaborare curriculară

Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, precizează că procesul de elaborare și aprobare a programelor școlare pentru învățământul liceal continuă, urmând noi etape de consultare publică și aprobare, în vederea completării integrale a curriculumului aferent noilor planuri-cadru pentru liceu, inclusiv pentru învățământul liceal special.

Eventualele propuneri și observații pot fi  trimise în următoarele 10 zile calendaristice pe adresa de e-mail consultare @ rocnee.ro. 

De asemenea, opiniile și eventualele propuneri se pot transmite prin completarea formularelor de tip google forms, disponibile ► aici (pentru publicul larg), respectiv ► aici (pentru cadrele didactice). 

Proiectele supuse procesului de consultare/transparență sunt publicate ► AICI.

BIROUL DE PRESĂ

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a participat luni, 11 mai, la reuniunea Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, în formatul dedicat educației, eveniment desfășurat sub egida Președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene, cu participarea doamnei Roxana Mînzatu, Vicepreședintă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

În cadrul reuniunii au fost aprobate următoarele documente: Abordarea generală parțială privind propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Erasmus+ pentru perioada 2028 - 2034 și de abrogare a Regulamentelor (UE) 817/2021 și (UE) 888/2021, respectiv proiectul de Concluzii ale Consiliului UE privind profesorii în era inteligenței artificiale. 

România consideră viitorul program Erasmus+ 2028 - 2034 un instrument strategic pentru consolidarea mobilității educaționale și a cooperării europene. Noua structură a programului va contribui la creșterea calității, relevanței și rezilienței sistemelor de educație din Europa. De asemenea, România a susținut inițiativa Comisiei Europene privind dezvoltarea talentelor și promovarea excelenței, considerată esențială pentru creșterea competitivității Uniunii Europene la nivel global. Erasmus+ va continua să sprijine alianțele universităților europene și colaborarea cu alte programe europene, precum Orizont Europa și Fondul European pentru Competitivitate.

Concluziile privind rolul profesorilor în era inteligenței artificiale subliniază impactul acesteia asupra educației și nevoia dezvoltării continue a competențelor digitale ale profesorilor și elevilor. Totodată, sunt evidențiate schimbările produse în procesele de învățare, în activitatea didactică și în gestionarea sarcinilor administrative. Documentul adoptat de Consiliu promovează integrarea responsabilă, echitabilă și eficientă a inteligenței artificiale în școli. România a susținut valorificarea potențialului AI pentru stimularea creativității, inovării pedagogice și personalizării procesului educațional, prin resurse adaptate nevoilor elevilor și trasee de învățare mai flexibile și incluzive. În același timp, ministerul consideră că noile tehnologii trebuie să sprijine activitatea profesorilor, fără a înlocui rolul lor esențial sau autonomia profesională.

Athena Michaelidou, ministrul Educației, Tineretului și Sportului din Cipru, și ministrul Mihai Dimian. 
Cipru deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2026.

Ministrul Mihai DImian și James Lawless, ministrul pentru Învățământ Superior, Cercetare, Inovare și Știință din Irlanda. 
Irlanda va prelua Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 iulie-31 decembrie 2026.

Ministrul Mihai DImian și Christoph Wiederkehr, ministrul federal al Educației din Austria

Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, și ministrul Mihai DImian

Ministrul Mihai Dimian a avut discuții cu omologii săi din Cipru, Irlanda și Austria și a luat parte la dezbaterea cu tema „Competențele de bază și Spațiul european al educației: construirea de punți către viitor”. În intervenția sa, ministrul român al Educației și Cercetării a precizat că „reducerea disparităților, în special între mediul urban și rural, consolidarea parcursurilor de învățare pe tot parcursul vieții și asigurarea unei alinieri mai strânse la nevoile pieței muncii rămân priorități esențiale, pe baza cărora poate fi construit un sistem de educație și formare orientat spre viitor și rezilient”. În același timp, demnitarul a reamintit faptul că România participă la clusterul european de consiliere reciprocă pentru competențe de bază, inițiativă care va contribui la dezvoltarea viitorului mecanism de sprijin al Comisiei Europene în domeniul competențelor de bază.

În marja reuniunii, ministrul Mihai Dimian a avut o întâlnire cu Oksen Lisovyi, ministrul Educației și Științei din Ucraina, în cadrul căreia a subliniat importanța asigurării continuității și disponibilității învățământului liceal în limba română în toate regiunile din Ucraina locuite de minoritatea română. Dialogul între cei doi miniștri a oferit ocazia de a prezenta măsurile, inclusiv de ordin legislativ, promovate de autoritățile din Ucraina în sprijinul învățământului liceal în limba română, precum și oportunitățile de colaborare în acest domeniu.

În același comtext, ministrul Mihai Dimian a avut o discuție cu Giuseppe Valditara, ministrul Educației și Meritului din Italia, despre participarea României la evenimentele promovate în zona mediteraneeană în domeniul învățământului profesional și tehnic.

Listele cursurilor de pregătire profesională acreditate/avizate de Ministerul Educației și Cercetării (MEC):

• Acreditate (în cadrul acestei liste au fost incluse și cursurile complementare naționale)

  • învățământ preuniversitar

  • învățământ superior

• Avizate (învățământ preuniversitar)

Acestea pot fi actualizate pe durata desfășurării proiectului

Beneficiarii primei pentru carieră didactică: personalul din învățământul preuniversitar de stat, cadre didactice, didactice auxiliare, aflate în activitate în anul școlar 2025 - 2026, precum și personalul didactic cu grad didactic de conferențiar, șef de lucrări/lector și asistent universitar, personalul didactic auxiliar, din sistemul de învățământ universitar, aflat în activitate în anul 2025 - 2026.

Prima se acordă pentru:

• participare la cursuri de pregătire profesională acreditate de MEC (minimum 65% din valoarea sprijinului);

• achiziționarea de cărți de specialitate;

• alte cheltuieli necesare derulării actului educațional.

Lista cheltuielilor privind achiziționarea de cărți de specialitate, precum și alte categorii de cheltuieli asimilate acestora și alte cheltuieli necesare derulării actului educațional, în legătura directă cu activitatea didactică, va fi stabilită, după intrarea în vigoare a ordonanței, prin ordin al Ministrului Educației și Cercetării.

Informații suplimentare sunt disponibile în comunicatul de presă emis după aprobarea ordonanței de urgență în ședința de Guvern din data de 5 mai, respectiv în Ordonanța de urgență nr. 39/05.05.2026 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic și didactic auxiliar, precum și unei prime de carieră profesională pentru personalul administrativ din învățământul de stat, suportate din fonduri externe nerambursabile, precum și pentru instituirea unor reglementări în vederea gestionării Programului Educație și Ocupare 2021 - 2027.

Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București (Partener 2) și Universitatea „Ștefan cel Mare din Suceava” (Partener 3), universități partenere în cadrul proiectului „Sistem unitar pentru educație timpurie incluzivă și de calitate” (SU-ETIC), cod proiect 333468, finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021 - 2027 (beneficiar: Ministerul Educației și Cercetării), au demarat în data de 4 mai 2026 procesul de selecție pentru recrutarea a 420 de mentori/formatori din învățământul preuniversitar.

Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București organizează această selecție pentru 210 posturi disponibile în județele Argeș, Brăila, Buzău, București, Caraș-Severin, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Ilfov, Mehedinți, Olt, Prahova, Teleorman, Timiș, Tulcea și Vâlcea.

La rândul său, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava organizează selecția pentru celelalte 210 posturi disponibile în județele Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Cluj, Covasna, Galați, Harghita, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Vaslui și Vrancea.

Mentorii selectați vor avea un rol esențial în implementarea activităților de formare, mentorat și consiliere dedicate personalului didactic din educația timpurie, contribuind la creșterea calității și incluziunii în serviciile educaționale adresate copiilor de vârstă antepreșcolară și preșcolară.

Selecția se adresează specialiștilor din domeniul educației timpurii care dețin studii superioare, competențe în formarea adulților și experiență profesională relevantă în domeniu. Procesul de evaluare va avea în vedere experiența profesională, participarea în proiecte educaționale, competențele pedagogice, digitale și de mentorat, precum și capacitatea de organizare și lucru în echipă.

Potrivit prevederilor proiectului, mentorii selectați vor participa și la activități suplimentare coordonate de Ministerul Educației și Cercetării, care vizează realizarea analizelor de nevoi și a planurilor de măsuri pentru dezvoltarea competențelor personalului didactic din educația timpurie.

Dosarele de candidatură pot fi depuse până la data de 19 mai 2026, ora 16:00, atât fizic, la sediile universităților partenere, cât și în format electronic, la adresele dedicate procesului de recrutare.

Prin implementarea proiectului SU-ETIC, Ministerul Educației și Cercetării și universitățile partenere urmăresc dezvoltarea unui cadru unitar și incluziv pentru educația timpurie din România, prin sprijinirea formării profesionale a cadrelor didactice și promovarea unor practici educaționale moderne, adaptate nevoilor copiilor și comunităților educaționale.

Pentru concursul organizat de Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, informații suplimentare privind condițiile de participare, documentele necesare înscrierii și calendarul complet al etapelor de selecție sunt disponibile pe site-ul instituției sau la telefon 034.8453.126, iar pentru concursul organizat de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava acestea se regăsesc pe site sau pot fi obținute la numerele de telefon 0330-101133 int.144 sau 0724/015.987.

Au fost stabilite cifrele de școlarizare aferente anului școlar și universitar 2026 - 2027 pentru copii/elevi/studenți, pentru etnicii români din afara granițelor, cetățeni români cu domiciliul stabil în străinătate și pentru cetățeni străini în baza documentelor bilaterale. Acestea sunt repartizate pe niveluri de pregătire, forme și tipuri de învățământ.

Câteva aspecte punctuale, reglementate prin prezentul act normativ:

Comparativ cu anul școlar precedent, sunt avute în vedere, în principal, o serie de suplimentări, astfel:

• cu 50.000 de locuri la învățământul liceal clasa a IX-a învățământ cu frecvență zi prin preluarea fostei rute profesionale în liceul tehnologic, măsură prevăzută în noua lege a învățământului preuniversitar, prin urmare numărul total de locuri crește la 184.000;

• cu 5.000 de locuri la învățământul liceal clasa a XI-a învățământ cu frecvență seral, an de început;

• cu 5.000 de locuri la învățământul liceal XI-a învățământ cu frecvență zi/seral, învățământ dual;

• cu 2.000 de locuri la clasa a IX-a cu frecvență zi/seral și frecvență redusă, respectiv 1.500 de locuri la clasa a XI - a învățământ cu frecvență zi/seral și frecvență redusă în învățământul special.

Cifrele de școlarizare țin cont de efectivele de copii/elevi pentru fiecare nivel de învățământ. De asemenea, acestea asigură cuprinderea tuturor copiilor/elevilor din învățământul obligatoriu în sistemul de învățământ preuniversitar, pe nivelul și forma de educație corespunzătoare vârstei și dezvoltării psihomotorii a acestora, accesul absolvenților unui anumit nivel de învățământ la un nivel superior celui absolvit și o alocare echilibrată a locurilor pentru învățământul liceal și postliceal.

Cifra totală de școlarizare pentru învățământul preuniversitar a fost stabilită având în vedere mai mulți factori între care analiza datelor rezultate în urma centralizării propunerilor inspectoratelor școlare, evoluția demografică și fluxurile de intrări-ieșiri în sistemul educațional.

În ceea ce privește învățământul superior, la fundamentarea cifrelor de școlarizare pentru ciclurile de licență, master și doctorat s-au luat în calcul mai mulți factori între care: propunerile Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior, numărul estimat al absolvenților de liceu cu diplomă de bacalaureat din promoția 2026, respectiv a numărului de absolvenți din promoțiile anterioare, țintele europene din Spațiul European al Educației 2021 - 2030, corelarea ofertei cu cerințele angajatorilor și ale pieței muncii.

Comparativ cu anul universitar 2025 - 2026, în anul universitar 2026 - 2027 sunt avute în vedere următoarele intervenții:

• Licență: suplimentarea cu 1781 de locuri;

• Masterat: suplimentarea cu 502 locuri;

• Doctorat: suplimentarea cu 113 locuri.

Cifrele de școlarizare au caracter maximal, se vor încadra în finanțarea aprobată pentru anul financiar 2026 și vor respecta previziunea bugetară 2026 - 2027. Defalcarea pe județe și pe instituții de învățământ superior se realizează de Ministerul Educației și Cercetării prin ordin de ministru, ulterior aprobării în ședința de Guvern.

Ministerul Educației și Cercetării anunță publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului de ministru nr. 3.722/2026 privind aprobarea planurilor-cadru alternative propuse spre pilotare în învățământul liceal și a listei unităților de învățământ liceal de stat, particular și confesional, admise pentru a pilota planurile-cadru alternative. În momentul de față, sunt aprobate 32 de unități de învățământ. 

În vederea extinderii impactului sistemic al inovației curriculare și pentru a veni în întâmpinarea solicitărilor unităților de învățământ liceal care doresc să fie parte din program, dar nu au reușit, din diverse motive, să propună propriile planuri-cadru, lista unităților de învățământ-pilot prevăzută în Anexa nr. 2 a Ordinului nr. 3.722/2026 poate fi completată cu alte unități de învățământ care solicită, până cel târziu la data de 31 mai 2026, includerea în Programul național pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru în învățământul liceal. 

Această etapă legislativă deschide unităților de învățământ liceal posibilitatea de a opta, începând cu anul școlar următor, pentru unul din planurile-cadru propuse, aprobate și incluse în Anexa nr. 2 a Ordinului 3.722/2026. Pot beneficia, astfel, de o arhitectură curriculară flexibilă, centrată pe nevoile reale ale elevilor și pe specificul comunității școlare. 

Pentru a sprijini conducerile unităților de învățământ liceal și cadrele didactice în procesul de înscriere în Programul național, Ministerul Educației și Cercetării organizează un webinar tehnic și de consultare.

Sesiunea va fi susținută de domnul Radu Szekely, coordonator al Comisiei naționale de coordonare a pilotării sistemice de planuri-cadru alternative la liceu, cu participarea dnei Tania Irimia, Director, Direcția Generală Echitate și Performanță în Învățământul Preuniversitar. 

Subiectele principale ale întâlnirii

• Analiza cadrului legal recent publicat în Monitorul Oficial: 

• Procedura prin care un liceu poate adopta unul sau mai multe planuri-cadru alternative pentru anul școlar următor;

• Etapele de urmat la nivelul managementului școlar pentru o implementare de succes.

Detalii organizatorice

• Dată și interval orar: Luni, 18 mai, orele 15:00 - 17:00.

• Înscriere: Participarea se face exclusiv pe bază de înscriere prealabilă. În acest scop vă invităm să completați acest formular.

• Termen-limită pentru înscriere: Luni, 18 mai, ora 12:00.

• Acces: Datele de conectare (link-ul aferent sesiunii online) vor fi transmise exclusiv pe e-mail, după ora 12:00, persoanelor care s-au înscris în intervalul menționat.  

Încurajăm participarea directorilor de unități de învățământ liceal și a cadrelor didactice interesate de aplicarea noilor modele de design curricular. Flexibilizarea orarului și a traseelor de învățare reprezintă un pas fundamental pentru creșterea calității și relevanței educației.

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a participat luni, 11 mai, la reuniunea Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, în formatul dedicat educației, eveniment desfășurat sub egida Președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene, cu participarea doamnei Roxana Mînzatu, Vicepreședintă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

În cadrul reuniunii au fost aprobate următoarele documente: Abordarea generală parțială privind propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Erasmus+ pentru perioada 2028 - 2034 și de abrogare a Regulamentelor (UE) 817/2021 și (UE) 888/2021, respectiv proiectul de Concluzii ale Consiliului UE privind profesorii în era inteligenței artificiale. 

România consideră viitorul program Erasmus+ 2028 - 2034 un instrument strategic pentru consolidarea mobilității educaționale și a cooperării europene. Noua structură a programului va contribui la creșterea calității, relevanței și rezilienței sistemelor de educație din Europa. De asemenea, România a susținut inițiativa Comisiei Europene privind dezvoltarea talentelor și promovarea excelenței, considerată esențială pentru creșterea competitivității Uniunii Europene la nivel global. Erasmus+ va continua să sprijine alianțele universităților europene și colaborarea cu alte programe europene, precum Orizont Europa și Fondul European pentru Competitivitate.

Concluziile privind rolul profesorilor în era inteligenței artificiale subliniază impactul acesteia asupra educației și nevoia dezvoltării continue a competențelor digitale ale profesorilor și elevilor. Totodată, sunt evidențiate schimbările produse în procesele de învățare, în activitatea didactică și în gestionarea sarcinilor administrative. Documentul adoptat de Consiliu promovează integrarea responsabilă, echitabilă și eficientă a inteligenței artificiale în școli. România a susținut valorificarea potențialului AI pentru stimularea creativității, inovării pedagogice și personalizării procesului educațional, prin resurse adaptate nevoilor elevilor și trasee de învățare mai flexibile și incluzive. În același timp, ministerul consideră că noile tehnologii trebuie să sprijine activitatea profesorilor, fără a înlocui rolul lor esențial sau autonomia profesională.

Athena Michaelidou, ministrul Educației, Tineretului și Sportului din Cipru, și ministrul Mihai Dimian. 
Cipru deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2026.

Ministrul Mihai DImian și James Lawless, ministrul pentru Învățământ Superior, Cercetare, Inovare și Știință din Irlanda. 
Irlanda va prelua Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 iulie-31 decembrie 2026.

Ministrul Mihai DImian și Christoph Wiederkehr, ministrul federal al Educației din Austria

Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, și ministrul Mihai DImian

Ministrul Mihai Dimian a avut discuții cu omologii săi din Cipru, Irlanda și Austria și a luat parte la dezbaterea cu tema „Competențele de bază și Spațiul european al educației: construirea de punți către viitor”. În intervenția sa, ministrul român al Educației și Cercetării a precizat că „reducerea disparităților, în special între mediul urban și rural, consolidarea parcursurilor de învățare pe tot parcursul vieții și asigurarea unei alinieri mai strânse la nevoile pieței muncii rămân priorități esențiale, pe baza cărora poate fi construit un sistem de educație și formare orientat spre viitor și rezilient”. În același timp, demnitarul a reamintit faptul că România participă la clusterul european de consiliere reciprocă pentru competențe de bază, inițiativă care va contribui la dezvoltarea viitorului mecanism de sprijin al Comisiei Europene în domeniul competențelor de bază.

În marja reuniunii, ministrul Mihai Dimian a avut o întâlnire cu Oksen Lisovyi, ministrul Educației și Științei din Ucraina, în cadrul căreia a subliniat importanța asigurării continuității și disponibilității învățământului liceal în limba română în toate regiunile din Ucraina locuite de minoritatea română. Dialogul între cei doi miniștri a oferit ocazia de a prezenta măsurile, inclusiv de ordin legislativ, promovate de autoritățile din Ucraina în sprijinul învățământului liceal în limba română, precum și oportunitățile de colaborare în acest domeniu.

În același comtext, ministrul Mihai Dimian a avut o discuție cu Giuseppe Valditara, ministrul Educației și Meritului din Italia, despre participarea României la evenimentele promovate în zona mediteraneeană în domeniul învățământului profesional și tehnic.

Ministerul Educației și Cercetării a organizat, în data de 8 mai 2026, sub patronajul OCDE, la Colegiul Național „Ion Creangă” din București, workshopul internațional Integrating financial education in the school curriculum: from theory to practice - peer learning, dedicat schimbului de bune practici privind educația financiară din România.

Evenimentul, la care au participat reprezentanți din România și alte 9 țări (Armenia, Bosnia și Herzegovina, Bulgaria, Croația, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord și Țările de Jos), s-a desfășurat în cadrul Programului multilateral de cooperare Constituency Programme of the Netherlands’ Ministry of Finance, prin care OECD/INFE oferă asistență tehnică în implementarea de programe de educație financiară mai multor țări.

Workshopul a reunit membri ai OECD/INFE, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării și ai partenerilor, decidenți, inspectori, experți în educație financiară din învățământul preuniversitar și superior, cadre didactice și elevi, iar dezbaterea s-a concentrat pe evidențierea bunelor practici legate de integrarea educației financiare în curriculumul școlar din România. În deschidere au luat cuvântul Sorin Ion, Secretarul de Stat pentru învățământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, Miles Larbey, OCDE, șeful departamentului Consumer Protection Education and Inclusion și Christian Mijer, directorul programului Money Wise, Ministerul Finanțelor din Țările de Jos.

Evenimentul a inclus dezbateri în plen și prezentări ale reprezentanților MEC și ai partenerilor, ale cadrelor didactice, formatorilor, experților și elevilor, precum și organizarea de grupuri de lucru pe următoarele teme:

• provocările și beneficiile introducerii educației financiare în curriculumul obligatoriu și opțional românesc;
• formarea cadrelor didactice și dezvoltarea de resurse de predare-învățare-evaluare în domeniul educației financiare.

Sesiunile au fost urmate de concluzii și un schimb de bune practici între participanții internaționali.

Evenimentul s-a desfășurat în contextul implementării Strategiei Naționale de Educație Financiară din România 2024 - 2030, document programatic, elaborat în parteneriat între Ministerul Educației și Cercetării (în calitate de coordonator), Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Asociația Română a Băncilor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cu implicarea altor părți interesate. Workshopul s-a derulat în contextul asistenței tehnice furnizate României de către OECD/INFE și a evidențiat oportunitatea participării elevilor români, pentru prima dată, la modulul de testare a cunoștințelor de educație financiară din cadrul PISA 2029.